Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Volodimir Zelenski cere Suediei avioane de vânătoare
- Volodimir Zelenski a mers în Suedia şi insistă pentru integrarea Ucrainei în UE şi NATO
- Cel puţin 7 persoane au fost ucise într-un atac cu rachete rusești la Cernihiv
- Iranul a furnizat peste 600 de drone ,„kamikaze” Rusiei
- SUA au dat Danemarcei aprobarea pentru materialele de instruire F-16 pentru Ucraina
- Rusia sancţionează oficiali guvernamentali britanici şi jurnalişti
- Aproape 500.000 de militari ucraineni şi ruşi au fost ucişi sau răniţi în conflict
- GRU a recrutat agenți pentru sabotarea transporturilor de armament din Polonia în Ucraina
- Rusia susține că a respins un nou atac ucrainean cu dronă marină în Marea Neagră
- Nava Joseph Schulte, încărcată cu produse din Ucraina, s-a apropiat de Turcia după ce a ridicat ancora din Odesa
- Steagul Ucrainei, arborat lângă clădirea temutului serviciu secret FSB, în orașul rusesc Nijni Novgorod
Update 22:00 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut, în cursul vizitei în Suedia, furnizarea de avioane de vânătoare de tip Gripen, în cadrul eforturilor Kievului de continuare a contraofensivei din sud-estul ţării.
Am vorbit despre posibila livrare de avioane de vânătoare Gripen, a susţinut Zelenski, potrivit publicaţiei Die Welt, după întâlnirea pe care a avut-o la Stockholm cu premierul Suediei, Ulf Kristersson.
Ucraina cere de mult timp avioane de vânătoare din partea Occidentului, în efortul de continuare a contraofensivei, care, conform unor oficiali americani, stagnează.
Administraţia de la Washington a dat asigurări vineri, pe fondul insistenţelor Kievului, că va accelera procedurile de aprobare a transferului de avioane F-16 de către Olanda şi Danemarca. Însă livrările nu vor fi urgente, ci ar urma să înceapă peste câteva luni, când se va încheia programul de instruire a piloţilor ucraineni.
Update 20:00 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a deplasat sâmbătă, împreună cu soţia, în Suedia, unde a pledat pentru intensificarea relaţiilor bilaterale şi a insistat pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană şi în NATO.
"Olena şi cu mine suntem în Suedia. Vom discuta despre parteneriate, despre cooperarea în materie de apărare, despre integrarea în Uniunea Europeană şi despre securitatea euro-atlantică", a afirmat Volodimir Zelenski, citat de Agenţia France-Presse şi de publicaţia Barron's.
"Mulţumesc Suediei pentru susţinerea acordată Ucrainei", a subliniat liderul de la Kiev.
Vizita intervine în contextul în care Suedia urmează să devină membră NATO, după ce Turcia va ratifica tratatul de aderare.
Update 17:00 Cel puţin şapte persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite în urma unui atac cu rachete atribuit armatei ruse care a vizat orăşelul Cernihiv, situat în nordul Ucrainei.
Potrivit celui mai nou bilanţ, anunţat de ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klimenko, cel puţin şapte persoane au fost ucise, iar aproximativ 90 au fost rănite în atac, informează site-ul Tagesschau.de. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.
La rândul său, armata rusă a anunţat, sâmbătă, "neutralizarea" a 150 de militari ucraineni care traversaseră vineri Fluviul Nipru spre o zonă aflată sub ocupaţie militară rusă.
De altfel, autorităţile ruse au anunţat doborârea unei drone ucrainene care a încercat să atace o bază aeriană din regiunea Novgorod, situată la nord-vest de Moscova. Nu au fost raportate victime, dar un avion militar rus care era staţionat a fost avariat.
Update 15:00 Şase persoane, inclusiv un copil de 6 ani, au fost ucise şi 37 rănite în urma exploziei unei rachete ruseşti în pieţa centrală din oraşul istoric Cernihiv, din nordul Ucrainei, a anunţat sâmbătă Ministerul de Interne.
Şase persoane, inclusiv un copil de 6 ani, au fost ucise şi 37 rănite în urma exploziei unei rachete ruseşti în pieţa centrală din oraşul istoric Cernihiv, din nordul Ucrainei, a anunţat sâmbătă Ministerul de Interne.
Oamenii se îndreptau spre biserică pentru a celebra o sărbătoare religioasă când a avut loc lovitura, a precizat ministerul, adăugând că 11 dintre răniţi erau copii.
"O rachetă rusească a lovit chiar în centrul oraşului, în Cernihivul nostru. O piaţă, universitatea politehnică, un teatru", a postat pe Telegram preşedintele ucrainean Zelenski, care se afla într-o vizită de lucru în Suedia.
Cernihiv este un oraş cu biserici vechi de secole, la aproximativ 145 km nord de capitala Kiev. Ministerul de Interne a declarat că acoperişul teatrului din centru a fost distrus în timpul atacului.
Update 13:00 Fostul consilier economic al Kremlinului, Andrei Illarionov, a fost adăugat într-un registru al agenţilor străini, a anunţat Ministerul rus al Justiţiei, o denumire pe care guvernul o aplică opozanţilor, relatează Reuters.
Persoanele aflate pe listă pot fi monitorizate îndeaproape şi trebuie să furnizeze guvernului informaţii detaliate despre sursele lor de venit, cheltuieli şi o serie de activităţi, în caz contrar riscând să fie urmărite penal.
Illarionov, care a demisionat de la Kremlin în 2005 şi s-a mutat în Statele Unite, critică invazia rusă în Ucraina şi a calificat politicile ruseşti din ultimii ani drept „o catastrofă”.
Ministerul rus al Justiţiei a declarat că Illarionov „a răspândit informaţii false” despre autorităţile ruse şi deciziile acestora.
Update 11:00 Președintele Vladimir Putin l-a vizitat pe comandantul operațiunii Rusiei în Ucraina și alte cadre militare de rang înalt, a anunțat sâmbătă Kremlinul, o întâlnire care a avut loc după ce Ucraina a revendicat câștiguri în contraofensiva de pe frontul din sud-estul țării, scrie Reuters.
„Vladimir Putin a avut o întâlnire la cartierul general al grupului de operațiuni militare speciale din Rostov pe Don”, a precizat Kremlinul într-o declarație, sâmbătă.
Rusia, care și-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022, numește acțiunile sale o operațiune militară specială.
Kremlinul a adăugat că Putin, comandantul suprem al Rusiei, a ascultat rapoartele lui Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General al Armatei, responsabil de operațiunile Moscovei în Ucraina, și ale altor comandanți și ofițeri militari de rang înalt.
Întâlnirea a avut loc după ce Ucraina, a cărei contraofensivă pentru recucerirea teritoriilor luate de Rusia în primele luni ale războiului a fost mai lentă decât se aștepta, a declarat că a eliberat un mic sat de-a lungul liniei frontului, primul din iulie.
Kremlinul nu a oferit detalii suplimentare despre întâlnire și nu a fost clar când a avut loc aceasta.
Videoclipurile publicate de agenția de știri de stat RIA l-au arătat pe Gerasimov salutându-l pe Putin cândva în timpul nopții și conducându-l într-o clădire după o scurtă strângere de mână.
Update 8:00 Din 2022, Iranul a furnizat Rusiei muniţie şi drone pentru a le folosi în invadarea Ucrainei, în special dronele Shahed 131 şi Shahed 136. Regimul teocratic de la Teheran speră că astfel îl va răzbuna pe generalul Qasem Soleimani, ucis de o dronă MQ-9 Reaper la ordinele fostului preşedinte american.
La trei zile după ce Occidentul aniversa intrarea în anul 2020, marcând finalul anilor 2010, Qasem Soleimani, un general-maior iranian şi comandantul Forţelor Al-Quds, a pătruns în Irak, în apropiere de Aeroportul Internaţional din Bagdad.
Acuzat pentru că oferea sprijin insurgenţilor irakieni antiamericani, dar şi mişcărilor antiisraeliene ca Hezbollah, fiind de altfel desemnat ca terorist, preşedintele american de atunci, republicanul Donald Trump, a ordonat uciderea generalului cu o dronă MQ-9 Reaper.
Generalul, considerat a doua cea mai puternică persoană din Iran după Ayatollahul Khamenei, liderul suprem al ţării, a fost ucis, împreună cu alte zece persoane care îl însoţeau.
Deşi Iranul a ripostat cu câteva atacuri asupra bazelor americane din Irak, rezultând 110 militari răniţi, administraţia Trump a făcut un pas înapoi şi a ezitat să bombardeze Iranul printr-o operaţiune de amploare.
Pentagonul a declarat că Soleimani şi trupele sale au fost „responsabile pentru moartea a sute de americani şi rănirea a altor mii”.
Atacul a avut loc în timpul crizei din Golful Persic din 2019-2022, care a început după ce SUA s-au retras din acordul nuclear semnat în 2015 cu Iranul în 2018, fiind reintroduse sancţiuni.
Uciderea lui Soleimani a escaladat brusc tensiunile dintre SUA şi Iran. Liderii iranieni au jurat răzbunare.
Iar dronele kamikaze furnizate Rusiei în bombardarea Ucrainei complică situaţia pentru guvernul democratic de la Kiev susţinut de Statele Unite.
Jurnalista dizidentă rusă Elena Kostiucenko a dezvăluit cum călătorea la Berlin cu trenul în toamna trecută, când s-a îmbolnăvit brusc, caz care a determinat autoritățile germane să investigheze o presupusă tentativă de otrăvire.
Kostiucenko trăia în exil la acea vreme în capitala Germaniei, după ce a fost avertizată de planurile Rusiei de a o asasina. Se întorcea dintr-o excursie la München pentru a aplica pentru o viză ucraineană, când s-a trezit brusc plină de sudoare cu miros ciudat și întâmpinând dificultăți cognitive, a scris ea în publicația în limba rusă Meduza săptămâna aceasta, potrivit CNN.
A urmat apoi o boală lungă și misterioasă, din care încă nu și-a revenit complet, a spus jurnalistul. O investigație inițială a autorităților de la Berlin cu privire la o suspiciune de otrăvire a fost închisă în luna mai din cauza lipsei de probe, dar acum a fost redeschisă după o analiză suplimentară.
„Pot confirma că procurorul din Berlin anchetează împotriva unui făptuitor necunoscut. Cazul este tratat ca o tentativă de omor”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al procurorului german Sebastian Büchner.
„Cazul a fost inițial închis în mai, dar a fost redeschis în iulie. Acest lucru s-a datorat mai degrabă unor considerente noi decât noi dovezi.”
Kostiucenko a lucrat pentru ziarul independent rus Novaya Gazeta timp de 17 ani, când a început invazia Rusiei în Ucraina. Ziarul a trimis-o în misiune în Ucraina la începutul războiului. În martie 2022, ea a spus că a fost informată de o sursă de recunoaștere militară ucraineană despre planurile Rusiei de a o asasina.
I s-a spus că trebuie să părăsească imediat Ucraina și că nu se poate întoarce în Rusia. Kostyuchenko a fugit în cele din urmă în Germania, unde a închiriat un apartament în Berlin și a început să lucreze pentru Meduza pe 29 septembrie. După ce a fost de acord cu o călătorie de raportare în Iran pentru publicație, ea a spus că i s-a cerut să depună documentele pentru o viză ucraineană înainte de a pleca - cerându-i să facă călătoria la Munchen. Într-un calvar subliniat într-un articol scris de Kostyuchenko și publicat în Meduza și publicația americană n+1, ea a descris cum a început să transpire abundent după ce a părăsit ambasada Ucrainei pe 18 octombrie 2022.
După ce a părăsit trenul, ea a spus că s-a chinuit să-și amintească drumul către apartamentul ei. Starea ei s-a deteriorat rapid în următoarele zile. Ea a dezvoltat simptome, inclusiv o durere de stomac ascuțită, greață, dificultăți de respirație și umflare.
Război în Ucraina, 18 august | Washingtonul și-a dat acordul ca Olanda și Danemarca să transfere Ucrainei avioane F-16
Război în Ucraina, 17 august | Alexander Lukașenko, după revolta Wagner: "Adversarii noștri trebuie să știe asta. Putin este acum mai mobilizat, mai viclean și mai înțelept"
Război în Ucraina, 16 august | Statele Unite condamnă vehement atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre: "Sunt inacceptabile!"
Război în Ucraina, 15 august | Ucraina va consolida apărarea la granițele cu Belarus şi Rusia
Război în Ucraina, 14 august | Marea Britanie a interceptat două avioane militare rusești la nord de Scoția