Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 107 | Palatul Elysee a negat informațiile despre vizita lui Macron la Kiev

Război în Ucraina, ziua 107 | Palatul Elysee a negat informațiile despre vizita lui Macron la Kiev

Redacția Antena 3 CNN
8 minute de citit Publicat la 21:30 10 Iun 2022 Modificat la 23:26 10 Iun 2022

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Ministrul adjunct de externe al Rusiei, întâlnire cu ambasadorul SUA
  • Noi sancţiuni ale Elveţiei împotriva Moscovei, inclusiv un embargo petrolier
  • Ucraina anunță că rămâne fără muniție de artilerie
  • Kievul reacționează după ce Vladimir Putin s-a comparat cu Petru cel Mare
  • Tribunalul separatist care i-a condamnat la moarte pe doi britanici și un marocan pentru că au luptat alături de ucraineni în Donbas a acordat o lună pentru apel
  • Putin își compară campania din Ucraina cu Marele Război al Nordului, purtat de țarul Petru cel Mare
  • Finlanda se pregătește pentru o agresiune din partea Rusiei
  • Volodimir Zelenski va participa la summitul NATO
  • Rusia amenință Occidentul cu un conflict militar direct
  • Zeci de nave și avioane ruse, desfășurate în Marea Baltică, în vreme ce NATO face manevre acolo
  • ONU și președintele Ucrainei avertizează asupra foametei în lume, în urma blocadei ruse din Marea Neagră
  • Ucraina confirmă că primește ajutor militar din România

Update 10 iunie, ora 21:30 

Președintele francez Emmanuel Macron nu va vizita Ucraina săptămâna viitoare. Acest lucru a fost anunțat la Palatul Elysee, potrivit Le Parisien .

Potrivit publicației, călătoria la Kiev ar putea urma vizitei planificate a lui Macron în România, unde intenționează să se întâlnească cu armata franceză staționată acolo.

Update 10 iunie, ora 19:30 Ministrul adjunct de externe al Rusiei, întâlnire cu ambasadorul SUA

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan.

„Părţile au discutat unele aspecte ale agendei bilaterale”, a comentat Moscova.

Update 10 iunie, ora 18:30 Kiev, nou schimb de prizonieri cu Rusia

Rusia şi Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri, în care Oleg Pilipenko, şeful comunităţii teritoriale Shevchenkivska, ţinut prizonier timp de două luni, a reuşit să se întoarcă acasă.

Acest lucru a fost anunţat de şeful administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitali Kim, potrivit agenţiei UNIAN, potrivit căreia în schimbul de prizonieri au fost repatriaţi în Ucraina 28 de soldaţi şi 13 civili.

Update 10 iunie, ora 17:30 Kiev: Nu există pericolul ca ruşii să atace capitala astăzi

Ministrul de Interne ucrainean Denis Monastirski a declarat că nu există niciun risc iminent ca Rusia să mărşăluiască asupra Kievului, dar capitala nu va lăsa garda jos. „Nu există pericolul unui atac asupra Kievului astăzi”, a spus oficialul.

„Nu există o adunare de trupe în apropierea graniţei cu Belarus, dar înţelegem că orice scenariu va fi posibil mâine. Prin urmare, se desfăşoară antrenament serios „pe o linie de apărare în jurul oraşului”.

Update 10 iunie, ora 16:30 Noi sancţiuni ale Elveţiei împotriva Moscovei, inclusiv un embargo petrolier

Şi Elveţia, în urma UE, a decis să participe la embargoul asupra ţiţeiului rusesc. Acest lucru a fost stabilit astăzi de Consiliul Federal, care a aderat şi la sancţiunile împotriva a sute de alţi cetăţeni ruşi, inclusiv a Aleksandreo Melnichenko, soţia oligarhului Andrei, care este exclusă din sistemul interbancar internaţional Swift Sberbank, cea mai mare instituţie de credit din Rusia.

Soţul Aleksandrei Melnichenko îi dăduse controlul asupra companiilor sale de cărbune (Suek) şi îngrăşăminte (EuroChem), în încercarea de a scăpa de sancţiuni. Potrivit presei, cuplul locuieşte în St. Moritz.

Update 10 iunie, ora 15:45 Rusia rămâne fără rachete de precizie și va putea continua războiul în ritmul actual timp de un an, cel mult.

Estimare a fost realizată de Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării.

Sursa citată a arătat că Rusia efectuează în prezent "mult mai puține lovituri cu rachete" și că folosește proiectile de tip Kh-22, despre care menționează că sunt "rachete sovietice vechi, fabricate în anii '70" din secolul trecut.

"Acest lucru arată că Rusia rămâne fără rachete de înaltă precizie", a spus Vadim Skibițki, adjunctul șefului informațiilor militare, într-o postare pe Facebook.

Cu resurse economice care  îi vor permite să continue războiul timp de un an în ritmul actual, "Kremlinul ar putea încerca să înghețe războiul pentru o vreme, pentru a convinge Occidentul să anuleze sancțiunile, iar apoi să reia agresiunea", a estimat el.

Potrivit lui Skibițki, obiectivul Rusiei este "toată Ucraina, și nu se limitează doar la Ucraina".

Update 10 iunie, ora 14:45 Aproape 200 de soldați ucraineni mor în fiecare zi în război, susține Mihailo Podoliak, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Volodimir Zelenski.

Oficialul a declarat că Ucraina are nevoie de 300 de sisteme de artilerie occidentale pentru a echilibra condițiile de luptă cu Rusia în regiunea Donbas, acolo unde se dau lupte grele.

Reprezentantul serviciilor de informații de la Kiev atrage și el atenția că Ucraina aproape a rămas fără muniție de artilerie și este nevoită să folosească acum obuze puse la dispoziție de NATO, relatează Antena 3.

"În prezent, războiul este unul de artilerie. Pe actualele linii de front este decis viitorul iar noi (ucrainenii) pierdem în ceea ce privește artileria.

Totul depinde în prezent de ce ne dă Occidentul. La 10 - 15 piese de artilerie rusești, Ucraina opune una singură. Partenerii vestici ne-au dat circa 10% din ce au", a spus Vadim Skibițki, adjunct al șefului informațiilor militare de la Kiev.

Potrivit acestuia, Ucraina utilizează 5.000 - 6.000 de obuze pe zi.

"Am epuizat aproape toată muniția de artilerie și în prezent folosim muniție NATO standard de calibrul 155", a precizat Skibițki.

Update 10 iunie, ora 13:10 Președinția ucraineană a reacționat la comentariile recente făcute de Vladimir Putin, care și-a comparat campania militară din Ucraina cu războaiele purtate de țarul Petru cel Mare pentru extinderea granițelor imperiului rus. 

Afirmând că "a venit și vremea noastră să preluăm această misiune", liderul rus a insistat că țara sa nu acaparează teritorii, ci doar ia înapoi ce îi aparține, "așa cum a făcut și Petru cel Mare" în Marele Război al Nordului, întins pe 21 de ani.

"Mărturia lui Putin cu privire la confiscări de teritorii și comparația cu Petru cel Mare demonstrează că nu a existat nici un conflict, ci doar confiscarea sângeroasă a teritoriilor ucrainene, sub pretexte fabricate, pentru a comite un genocid", a declarat Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski.

Podoliak a mai spus că nu ar trebui să existe nicio discuție despre cum să fie evitată umilirea Rusiei.

În schimb, ar trebui să se discute despre o "de-imperializare" imediată", susține oficialul ucrainean.

Update 10 iunie, ora 11:28 Cei trei bărbați care au fost găsiți vinovați de tentativă de răsturnare a puterii de stat prin violență și au fost condamnați la moarte prin împușcare de un tribunal al separatiștilor din Donbas au o lună de zile pentru a înainta recurs.

Informația este transmisă de agenția rusă RIA Novosti.

Aidan Aslin, Shaun Pinner și Saaudun Brahim au fost, de asemenea, condamnați pentru terorism și pentru că ar fi "mercenari".

Tatăl lui Saaudun Brahim, Taher Saadoun, a declarat presei că fiul său nu este  mercenar și că deține cetățenia ucraineană.

Saadoun a fost student înainte ca institutul la care era înmatriculat să fie distrus în război.

El a fost ulterior recrutat în armata ucraineană ca traducător, potrivit tatălui său.

Familiile lui Aslin și Pinner au confirmat că cei doi combatanți erau de mult timp înrolați în armata ucraineană. Ei ar fi locuit în Ucraina încă din 2018.

Update 10 iunie, ora 09:59 Liderul rus a marcat împlinirea a 350 de ani de naștere a țarului Petru cel Mare printr-o vizită la muzeu.

Acolo, Putin le-a spus unor tineri antreprenori: "Poate aveți impresia că în războiul cu Suedia, (țarul) a făcut cuceriri teritoriale. Nu a cucerit nimic, a recuperat (ce îi aparținea)".

În comentarii care au fost ulterior televizate, Putin a mers mai departe, făcând o paralelă între ofensiva sa din Ucraina și campania de extindere a Imperiului Rus, purtată de Petru cel Mare.

"Se pare că ne-a revenit și nouă misiunea să recuperăm (ce aparține Rusiei) și să întărim țara. Dacă pornim de la faptul că aceste valori de bază stau la baza existenței noastre, cu siguranță vom reuși să rezolvăm provocările cu care ne confruntăm", a afirmat liderul de la Kremlin.

Putin amintit că, atunci când Petru cel Mare a fondat Sankt Petersburg, fosta capitală a Imperiului, niciuna dintre țările din Europa nu a recunoscut acest teritoriu ca aparținând Rusiei.

"Petru cel Mare a purtat Marele Război al Nordului timp de 21 de ani. Aparent, în războiul cu Suedia a luat ceva de la ei. De fapt, nu a luat nimic de la ei, a recuperat ceva ce aparținea Rusiei.

Toată lumea a considerat că face parte din Suedia. Însă, din vremuri imemoriale, slavii au trăit acolo alături de popoare fino-ugrice", a explicat Putin versiunea sa asupra evenimentelor istorice.

Update 10 iunie, ora 08:30 Finlanda, candidată la aderarea NATO, se pregătește pentru agresiunea Rusiei

Finlanda, țară care și-a oficializat, alături de Suedia, intenția de a adera la NATO, intenționează să ridice bariere la granița cu Rusia.

Guvernul de la Helsinki urmează să modifice legislația privind frontierele, pentru a a consolida pregătirea împotriva amenințărilor hibride, pe fondul invaziei declanșate de Rusia în Ucraina.

Autoritățile finlandeze se tem că Rusia ar putea încerca să exercite presiuni asupra Finlandei, trimițând solicitanți de azil la granițele sale, așa cum a făcut Belarus la sfârșitul anului trecut cu Polonia și cu statele baltice.

Granița ruso-finlandeză se întinde pe 1300 de kilometri, fiind o zonă în mare parte acoperită de păduri, iar frontiera este marcată doar cu câteva semne.

Update 10 iunie, ora 00:00 

Limba ucraineană va rămâne limba de stat în teritoriile eliberate ale Ucrainei, deoarece aceste zone nu fac parte în prezent din Federația Rusă, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.

"Putem spune fără echivoc că, desigur, da. Da. Răspunsul este da", a spus un purtător de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă limba ucraineană va rămâne limba de stat în teritoriile eliberate ale Ucrainei.

Peskov a atras atenția asupra faptului că Rusia are o singură limbă de stat. "În ceea ce privește anumite regiuni [ale Ucrainei], în prezent nu fac parte din țara noastră. Totul va depinde doar de alegerea oamenilor", a spus el.

Război în Ucraina, 9 iunie Rusia amenință Occidentul cu un conflict militar direct

Război în Ucraina, 8 iunie Kievul anunţă un nou schimb de corpuri ale unor militari ruşi şi ucraneni, după formula "50 în schimbul a 50"

Război în Ucraina, 7 iunie Rusia susţine că deţine controlul asupra a 97% din teritoriul regiunii Lugansk | Cel puțin două spitale au fost lovite în Severodonețk și Rubijne

Război în Ucraina, 6 iunie Vladimir Putin a vorbit despre România în interviul pentru televiziunea rusă de stat | Volodimir Zelenski: "Severodonețk și Lîsîceansk sunt moarte!"

Război în Ucraina, 5 iunie Bombardamente la Kiev| Vladimir Putin trece la ameninţări făţişe

Etichete: Război Ucraina
Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole