Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Finlanda își va închide toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia
- Blinken nu va avea nicio interacţiune cu Lavrov la reuniunea ministerială a OSCE, confirmă ambasadorul SUA
- Putin acuză Occidentul că doreşte să dezmembreze şi să jefuiască Rusia
- UE acordă un ajutor suplimentar de aproape 200 de milioane de euro pentru formarea de militari ucraineni
- Kievul va boicota reuniunea OSCE de la Skopje din cauza prezenţei lui Serghei Lavrov
- Secretarul general al NATO, încrezător în continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina
- Olaf Scholz consideră că ajutorul acordat Ucrainei este de o importanţă "existenţială" pentru Europa
- Soţia şefului serviciilor de informaţii militare ucrainene ar fi fost otrăvită cu metale grele
- O femeie a fost arestată, după ce s-a descoperit a ajutat forțele ruse să localizeze trupele ucrainene
- Lupte grele în estul Ucrainei. Forțele ruse atacă Avdiivka din toate direcțiile
- Rusia a lansat o rachetă asupra unei întreprinderi din Zaporojie
- Miniştrii de Externe din NATO se reunesc la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina
- Ucraina a lovit o fabrică de avioane din Rusia
- Ucraina va deveni membră NATO după război, dacă va face reformele necesare, a declarat Jens Stoltenberg
- Mai multe rachete au fost trase din apropierea centralei nucleare Zaporojie
- Jens Stoltenberg: "Ucraina a provocat pierderi foarte grele rușilor în ultimele săptămâni"
- Secretarul general al NATO: Cele mai intense lupte ale războiului au avut loc în ultimele săptămâni în estul Ucrainei
- Consilier pentru securitate națională de la Kiev: Rusia a activat o rețea de spioni care să destabilizeze Ucraina
Update 22:00 Guvernul finlandez a anunțat marți că a decis închiderea tuturor punctelor sale de trecere a frontierei cu Rusia timp de două săptămâni într-o nouă tentativă de a opri fluxul de migranți despre care spune că este orchestrat de Moscova la granița sa de est, relatează Reuters.
Anunțul vine la doar o zi după ce premierul finlandez Petteri Orpo afirmase că țara sa se așteaptă la o creștere a numărului de solicitanți de azil ce sosesc la granița sa cu Rusia fără documente de identitate.
„Informaţiile din diferite surse ne spun că încă există oameni care vin... Dacă acest lucru continuă, în viitorul apropiat vor fi anunţate măsuri suplimentare”, a declarat Orpo în timpul unei conferinţe de presă pe care a organizat-o luni seara.
Aproximativ 900 de solicitanţi de azil din ţări precum Afganistan, Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria şi Yemen au intrat în Finlanda din Rusia în luna noiembrie, comparativ cu sub 30 în luna anterioară, potrivit poliţiei de frontieră finlandeze.
Guvernul de la Helsinki a acuzat Rusia că le permite migranţilor fără documente să traverseze frontiera comună și că îi direcționează în acest sens, acuzaţie respinsă de Moscova.
Update 21:00 Secretarul american de stat Antony Blinken nu va avea nicio interacţiune cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la reuniunea de săptămâna aceasta a miniştrilor de externe din statele Organizaţiei de Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a declarat marţi agenţiei EFE ambasadorul SUA pe lângă această organizaţie, Michael Carpenter.
"Nu va exista o interacţiune cu Federaţia Rusă. De fapt, nici nu cred că (Lavrov) se va intersecta cu Blinken", a spus ambasadorul american. Comentând participarea ministrului rus la reuniunea ce are loc joi şi vineri în capitala nord-macedoneană Skopje, boicotată din acest motiv de Ucraina şi de statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), ambasadorul SUA a insistat că Rusia este oricum "total izolată" în cadrul OSCE, unde este sprijinită doar de Belarus.
Ambasadorul SUA a promis că ţara sa nu va accepta să se procedeze "ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat" odată cu invazia rusă în Ucraina şi că "nu poate exista nicio normalizare a brutalităţii".
Vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov anunţase la rândul său, luni, că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul rus de externe Serghei Lavrov nu vor avea nicio întrevedere bilaterală la reuniunea ministerială a OSCE. Washingtonul nu a cerut o astfel de întâlnire "şi nici noi nu vom cere una. Aşadar nu va exista nicio întâlnire" între Blinken şi Lavrov a precizat Riabkov.
Update 19:15 Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că doreşte să dezmembreze şi să jefuiască Rusia, într-un mesaj prin videoconferinţă adresat participanţilor la cel de-al XXV-lea Consiliu Mondial al Poporului Rus, care se desfăşoară la Moscova, informează agenţia EFE.
"Ce vor de fapt (occidentalii) ? Ce vor ei de fapt este să dezmembreze şi să jefuiască Rusia. Dacă nu reuşesc prin forţă, atunci seamănă haosul", a indicat liderul de la Kremlin.
"Diversitatea noastră şi unitatea de culturi, tradiţii, limbi, grupuri etnice nu intră în logica rasiştilor şi colonizatorilor occidentali, în sistemul lor crud de dezumanizare totală, de diviziune, oprimare şi exploatare", a adăugat el.
"Rusofobia şi alte forme de rasism şi neonazism sunt astăzi practic ideologia oficială a elitelor guvernante occidentale", a acuzat preşedintele rus mai departe. Ca atare, a avertizat Putin, "vom considera orice ingerinţă externă, orice provocare care urmăreşte să provoace conflicte interetnice şi religioase, cum ar fi acţiunile agresive împotriva ţării noastre, ca pe o încercare de a lansa încă o dată terorismul şi extremismul împotriva Rusiei, ca un instrument de luptă împotriva noastră", iar Rusia va reacţiona "în consecinţă".
"Lumea rusă înseamnă toate generaţiile strămoşilor noştri. Lumea rusă este Rusia Kieveană, Cnezatul Moscovei, Imperiul rus, Uniunea Sovietică şi Rusia de astăzi, care îşi recapătă, îşi consolidează şi multiplică suveranitatea ca putere mondială", a mai afirmat Putin.
La începutul intervenţiei sale, el a cerut păstrarea unui minut de reculegere în memoria soldaţilor căzuţi în campania militară din Ucraina. "Ei au luptat pentru noi, pentru patria noastră. Glorie lor eternă!", a spus preşedintele rus.
Unul din motivele invocate de Kremlin pentru lansarea campaniei militare în Ucraina este apărarea a ceea ce descrie a fi "lumea rusă", adică spaţiul geografic post-sovietic unde locuiesc etnici ruşi şi unde se vorbeşte limba rusă.
Vorbind în ziua precedentă la forumul de dezbateri Primakov Readings, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a asigurat că Rusia nu are planuri agresive şi nici "expansioniste" în Europa şi a acuzat Occidentul că încearcă să-şi perpetueze dominaţia şi să prospere pe seama altora. "Occidentul încearcă din greu să-şi perpetueze ce i-a mai rămas din dominaţia sa, folosind metode vădit neocoloniale pe care majoritatea ţărilor le resping. Obiectivul colegilor noştri occidentali este simplu şi cinic în acelaşi timp: să ia în continuare caimacul politicii globale, economiei şi comerţului, să-şi asigure propria prosperitate pe seama altora", a spus şeful diplomaţiei ruse.
Update 18:00 Uniunea Europeană a anunţat marţi un ajutor suplimentar de aproape 200 de milioane de euro pentru formarea de militari ucraineni, majorând bugetul total al acestei misiuni la 255 de milioane de euro, informează AFP.
Sunt deja circa 34.000 de soldaţi ucraineni ce au putut beneficia de această misiune de formare, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell la finalul unei întrevederi, la Bruxelles, cu ministrul afacerilor externe ucrainean Dmitro Kuleba.
În total, UE a consacrat deja 27 de miliarde de euro sprijinului militar pentru Ucraina, însă "trebuie făcut mai mult şi mai repede", a insistat Borrell.
Uniunea Europeană se confruntă în schimb cu multe dificultăţi în a debloca noi finanţări pentru a ajuta Ucraina în război.
O anvelopă de 20 de miliarde de euro pentru patru ani propusă de Borrell este blocată de reticenţele unor ţări europene de a plăti mai mult, la fel ca o alta de 50 de miliarde de euro menită să consolideze sprijinul european pentru Ucraina.
"Trebuie să continuăm să lucrăm din greu pentru a mobiliza capacităţile europene menite să se opună tentativelor Rusiei de a distruge Ucraina, de a distruge Europa", a declarat la rândul său Kuleba.
Update 16:30 Ucraina va boicota o reuniune ministerială a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această săptămână la Skopje din cauza prezenţei şefului diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, a anunţat marţi Ministerul de Externe ucrainean, potrivit AFP şi Reuters.
Ministrul de extern ucrainean ''Dmitro Kuleba va boicota reuniunea ministerială a OSCE ca urmare a deciziei de autorizare a participării lui Lavrov'', a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene Oleh Nikolenko pe Facebook.
De asemenea, cele trei ţări baltice au anunţat marţi că miniştrii lor de externe nu vor participa la reuniunea de la Skopje din cauza participării lui Serghei Lavrov.
Potrivit unui comunicat al diplomaţiilor din Estonia, Letonia şi Lituania, prezenţa lui Lavrov la reuniunea ministerială a OSCE ''riscă să legitimieze agresorul care este Rusia în calitate de membru deplin al comunităţii noastre de naţiuni libere''.
Serghei Lavrov declarase luni că va participa la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor OSCE, care va avea loc în Macedonia de Nord pe 30 noiembrie şi 1 decembrie dacă Bulgaria îi permite accesul în spaţiul său aerian, subliniind că unele state occidentale au cerut întrevederi cu el.
Ministerul bulgar de Externe a confirmat luni seara târziu că a acordat permisiunea ca un avion cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov să traverseze spaţiul aerian bulgar în drum spre Skopje pentru o reuniune a Consiliului ministerial al OSCE între 29 noiembrie şi 1 decembrie.
Potrivit BTA, autorizaţia de survol a fost solicitată de Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord în calitatea acestei ţări de preşedinte al OSCE pentru 2023 şi de organizator al celui de-al 30-lea consiliu ministerial al OSCE.
Autorizaţia de survol este temporară şi valabilă 3 ore înainte şi 72 de ore după ora şi data programată a survolului.
Ministerul de Externe bulgar a precizat că autorizaţia de survol este acordată pentru participarea ministrului de externe rus Serghei Lavrov la reuniunea consiliului ministerial al OSCE şi intră în categoria excepţiilor de la sancţiunile UE contra demnitarului rus. Autorizaţia nu se aplică membrilor delegaţiei lui Lavrov, care fac şi ei obiectul sancţiunilor, a menţionat Ministerul de Exteren bulgar.
Update 15:30 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat marţi "încrezător" cu privire la continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina, îndemnând statele aliate să îşi menţină efortul, informează AFP.
"Sunt încrezător în faptul că SUA vor continua să furnizeze sprijin (Ucrainei), pentru că este în interesul lor să facă acest lucru", a declarat Stoltenberg pentru presă, cu puţin timp înainte de începutul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale NATO, la Bruxelles.
SUA au furnizat deja Ucrainei ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de dolari, însă fonduri suplimentare sunt blocate în Congres, din cauza unor reticenţe din partea mai multor congresmeni republicani.
Ajutorul european este de asemenea în parte blocat de reticenţele unor ţări de a plăti mai mult.
În acest context, Stoltenberg a salutat recentele anunţuri făcute de Germania sau Olanda, care au promis un ajutor de zece şi respectiv de două miliarde de euro pentru Ucraina, şi în general angajamentul statelor membre ale NATO.
Aliaţii "au făcut mult" şi rămân "angajaţi", a declarat Jens Stoltenberg, îndemnându-i totodată să îşi continue eforturile în favoarea ucrainenilor, o "obligaţie" pentru NATO.
"Avem nevoie să continuăm să îi susţinem, ştiind că, cu cât Ucraina va fi mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât mai puternică va fi ea la masa negocierilor", a subliniat el. Însă decizia de a începe aceste negocieri aparţine Ucrainei şi numai ei, a amintit Stoltenberg cu o zi înainte, în timpul unei conferinţe de presă.
În afară de sprijinul lor pentru Ucraina, aliaţii vor discuta despre situaţia din Balcani, unde "tensiunile cresc", potrivit lui Stoltenberg.
Mai multe incidente implicând KFOR, forţa NATO desfăşurată în Kosovo, au avut loc în timpul ultimelor săptămâni.
NATO "are nevoie să rămâne concentrată" în această regiune şi ea "va face tot ce este necesar pentru a menţine stabilitatea", a dat asigurări Stoltenberg, potrivit Agerpres.
Update 15:00 Menţinerea ajutorului pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei este de o importanţă "existenţială" pentru Europa, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.
Acest sprijin este "de importanţă existenţială (...) pentru Ucraina, asta este clar, dar în cele din urmă şi pentru noi în Europa", a spus Scholz într-un discurs adresat în Parlamentul german, unde a pledat pentru obţinerea de ajutor financiar pentru Ucraina, mai ales pentru anul următor.
După Statele Unite, Germania este ţara care oferă cel mai mare ajutor Ucrainei, inclusiv livrări de arme.
Este "clar că nu trebuie să relaxăm sprijinul pentru Ucraina" şi eforturile în "rezolvarea crizei energetice" care a urmat războiului declanşat de Rusia în februarie 2022, a insistat el, în timp ce întrebările devin tot mai numeroase în rândul opiniei publice pe măsură ce conflictul se prelungeşte.
Cancelarul german s-a adresat deputaţilor în momentul în care guvernul său se confruntă cu o criza bugetară, ceea ce îl va obliga să recurgă mai mult decât era prevăzut la împrumuturi pentru a-şi acoperi cheltuielile.
Această situaţie survine în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale, cea mai înaltă instanţă din ţară, care a anulat pe 15 noiembrie transferul a 60 de miliarde de euro provenite dintr-un fond special destinat iniţial luptei împotriva COVID-19 către un program dedicat investiţiilor ecologice strategice şi sprijinului pentru industrie.
Curtea Constituţională a decis că guvernul federal a încălcat o regulă constituţională din 2009 care interzice un deficit public de peste 0,35% din Produsul Intern Brut (PIB), cu excepţia unor circumstanţe excepţionale.
Berlinul a invocat aceste circumstanţe excepţionale în 2020, 2021 şi 2022, însă intenţiona să respecte plafonul deficitului în acest an. El nu va mai putea face însă acest lucru şi guvernul le va cere parlamentarilor să voteze pentru o creştere a deficitului bugetar federal la 45 de miliarde de euro.
Scholz a justificat această măsură prin necesitatea finanţării "frânelor la preţul energiei pentru 2023", făcând referire la un scut antiinflaţie pentru a reduce facturile la gaz şi electricitate ale gospodăriilor şi întreprinderilor, în urma creşterii preţurilor ca urmare a războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
Update 14:20 Soţia şefului serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a suferit o intoxicaţie cu metale grele, iar autorităţile suspectează că ar fi vorba despre o otrăvire deliberată, potrivit informaţiilor apărute în presă şi a unei surse din cadrul acestor servicii, relatează marţi AFP.
Sursa a confirmat informaţiile publicate de presa ucraineană conform cărora Mariana Budanova a fost otrăvită şi urmează un tratament, fără a oferi mai multe detalii despre starea ei.
Analizele au arătat că ea avea în organism urme de metale grele care "nu sunt folosite în viaţa de zi cu zi sau în chestiuni militare".
"Prezenţa lor poate indica o încercare deliberată de otrăvire", potrivit unei surse din cadrul serviciilor de informaţii citate de site-ul de ştiri Babel.
O anchetă asupra unei posibile tentative de asasinat este în curs de desfăşurare, potrivit sursei citate.
"După toate probabilităţile", otrava i-a fost administrată "în mâncare", a adăugat o sursa din cadrul poliţiei citată de site-ul Ukrainska Pravda.
"S-a simţit rău, aşa că şi-a făcut analize (medicale) şi acestea au arătat o otrăvire", a afirmat sursa, precizând că Budanova se simte mai bine şi a încheiat "prima etapă a tratamentului".
Potrivit acestei surse, "mai mulţi" alţi colaboratori ai serviciilor de informaţii militare se află şi ei sub tratament.
Kirilo Budanov conduce departamentul de informaţii militare din cadrul Ministerului Apărării din 2020. Această structură este considerată responsabilă pentru mai multe atacuri împotriva Rusiei de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
Autorităţile ruse îl acuză pe Budanov şi departamentul său că au organizat în octombrie 2022 un atac important asupra podului care leagă Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014, de Rusia.
Kirilo Budanov, în vârstă de 37 de ani, a declarat în august că soţia lui locuieşte cu el "în biroul lui de serviciu" şi nu a plecat niciodată de acolo din motive de securitate de la începutul invaziei, potrivit Agerpres.
Update 13:50 Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a arestat o rezidentă din Odesa suspectată că a furnizat GRU-ului rusesc (Directoratul principal de spionaj al Rusiei – n.r.) zeci de geolocalizări unde ea credea că se află unități ale Forțelor Armate ucrainene. Procuratura precizează că este vorba despre poziții ale Forțelor Armate ucrainene în Odesa și Cernomorsk.
Potrivit SBU, forțele ruse au lansat atacuri aeriene țintite pe coordonatele sale, folosind în principal drone kamikaze Shahed. Serviciile secrete rusești au recrutat-o pe femeie în luna iunie a acestui an. Ea a intrat în atenția Moscovei datorită activității sale pe Telegram.
SBU mai precizează că femeia a folosit o aplicație de chat prin care a menținut comunicarea cu coordonatorul rețelei de informații, un angajat al GRU, Grigori Ivanov.
După loviturile asupra Odesei, aceasta i-a raportat acestuia despre consecințele atacurilor. De asemenea, ea a explorat zonele din apropierea instalațiilor de infrastructură din Odesa, ceea ce a stârnit „interesul” serviciilor de informații militare rusești.
În total trei persoane au fost reținute în acest caz, dintre care două în luna august. Femeia în cauză este suspectată de înaltă trădare, Ukrainska Prava.
Update 12:00 Se dau lupte grele în estul Ucrainei, anunță oficialii ucraineni. Aceștia spun că rușii încearcă să ocupe orașul Avdiivka și avansează din toate părțile, a declarat un oficial local.
Rușii efectuează atacuri terestre și aeriene asupra Avdiivka încă de la jumătatea lunii octombrie, încercând să avanseze în regiunea Donbas. În ultimele zile, atacurile s-au intensificat, au relatat ucrainenii.
„Lucrurile din sectorul Avdiivka au devenit și mai dure. Intensitatea ciocnirilor crește de ceva vreme. Rușii au mai deschis două sectoare din care au început să facă atacuri în direcția Donețk și în așa-numita zonă industrială. Inamicul încearcă să atace orașul din toate direcțiile", a declarat Vitaliy Barabash, șeful administrației militare din Avdiivka, pentru Espreso TV.
Oficialii spun că nicio clădire nu a rămas intactă după luni de lupte. Mai puțin de 1.500 de locuitori au rămas în zonă din cei 32.000 înainte de război. Luptele cele mai grele se dau în zona industrială a orașului, iar informațiile privind câștigurile teritoriale sunt contradictorii.
Ucraina și analiștii militari occidentali spun că Rusia a suferit pierderi grele la Avdiivka, dar și la Maryinka, un oraș din apropiere, în mare măsură distrus de război. Vremea rea a îngreunat activitățile militare, inclusiv utilizarea dronelor de recunoaștere și de atac, potrivit Mediafax.
Update 10:50 O persoană a fost rănită ușor după ce forțele ruse au lansat o rachetă asupra unei întreprinderi din Zaporojie, anunță șeful regiunii, Iuri Malașko, într-un mesaj pe Telegram.
"La ora 8:51, în timpul unui raid aerian, inamicul a lansat o lovitură cu o rachetă pe teritoriul unei întreprinderi din unul dintre districtele din Zaporojie. Tipul de rachetă este în curs de identificare.
Preliminar – una dintre modificările aduse rachetei balistice Iskander. Unul dintre magazinele situate lângă locul de impact a fost avariat de unda exploziei”, a precizat oficialul, potrivit Ukrainska Pravda.
Update 09:30 Aproape 2.500 de oameni au fost salvați, în ultimele zile, după ce o furtună de zăpadă a lovit regiunea Odesa din Ucraina.
De asemenea, 313 aşezări din regiune au rămas fără curent, din cauza vremii nefavorabile.
Regiunea Odesa, aflată pe malul Mării Negre, a fost lovită de furtuni puternice de zăpadă începând de duminică. Numeroase vehicule au rămas blocate pe drumuri, iar cablurile electrice au fost rupte de viscol.
„849 de vehicule au fost remorcate, inclusiv 24 de autobuze și 17 ambulanțe”, a anunțat Kiper pe Telegram.
Guvernatorul a mai spus că toți cei prinși de zăpadă de la începutul furtunii de zăpadă au fost salvați.
Update 08:00 Miniştrii de Externe din NATO se reunesc, începând de marţi, la Bruxelles pentru a discuta diferite chestiuni de securitate, printre care și războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi tensiunile sporite dintre Serbia şi Kosovo, potrivit DPA.
La întâlnirea de două zile, miniştrii ar urma de asemenea să discute despre "acţiunile destabilizatoare" ale Rusiei dincolo de Ucraina, a declarat luni presei secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Aceasta include acuzaţiile Helsinkiului că Moscova a permis recent ca zeci de migranţi fără acte din Orientul Mijlociu şi Africa să călătorească prin Rusia în Finlanda.
Tensiunile sporite dintre Serbia şi Kosovo se află, de asemenea, pe ordinea de zi. NATO a desfăşurat trupe suplimentare în ultimele luni pentru a-şi întări forţa de menţinere a păcii în Kosovo după un atac violent asupra Poliției.
"NATO va face ceea ce este necesar pentru a menţine stabilitatea în această regiune. Este important pentru NATO. Avem o istorie acolo, avem o prezenţă acolo", a spus Stoltenberg luni.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, li se va alătura omologilor săi din NATO, când se aşteaptă ca aceştia să sublinieze sprijinul lor continuu pentru această ţară sfâşiată de război.
De asemenea, membrii NATO urmează să aibă un schimb de opinii cu privire la relaţiile cu China şi conflictul din Orientul Mijlociu.
De asemenea, membrii NATO urmează să aibă un schimb de opinii cu privire la relaţiile cu China şi conflictul din Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, întâlnirea va fi umbrită de faptul că Turcia şi Ungaria încă întârzie aprobarea aderării Suediei la NATO.
În octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a semnalat disponibilitatea de a pune capăt opoziţiei sale, dar parlamentele de la Ankara şi Budapesta nu au ratificat încă aderarea Stockholmului.
Stoltenberg a cerut din nou Turciei şi Ungariei să avanseze procesul cât mai repede posibil înainte de întâlnire. "A venit timpul", a spus el, potrivit Agerpres.
Armata ucraineană au lovit luni, în jurul orei 23.00, o uzină aeronautică din orașul rusesc Smolensk, conform postului ucrainean de știri Hromadske. Din fericire nu s-au înregistrat victime.
Canale de Telegram locale au relatat că s-au auzit explozii, noaptea trecută, în acest oraș din vestul Rusiei.
Ministerul rus al Apărării a susținut că forțele sale au interceptat o dronă ucraineană deasupra regiunii Smolensk în jurul orei locale 23:00. Iar guvernatorul regiunii a transmis că nu s-au înregistrat pagube asupra infrastructurii și nici victime.
Însă surse din serviciile secrete ucrainene au afirmat că au reușit să lovească fabrica rusă de avioane.
Smolensk se află la aproximativ 400 km sud-vest de Moscova și la 300 km de granița ucraineană.
Război în Ucraina, 27 noiembrie 2023 | Mai multe rachete au fost trase din apropierea centralei nucleare Zaporojie
Război în Ucraina, 26 noiembrie 2023 | Rusia anunţă că a doborât două rachete ucrainene deasupra Mării Azov
Război în Ucraina, 25 noiembrie 2023 | Zelenski a demis mai mulți generali din Garda Națională a Ucrainei
Război în Ucraina, 24 noiembrie 2023 | Kremlinul crede că NATO se va implica din ce în ce mai mult în războiul din Ucraina
Război în Ucraina, 23 noiembrie 2023 | Noi bombardamente în Herson. Patru oameni au murit, iar alți cinci au fost răniți