Război în Ucraina, ziua 724. Trei avioane de luptă rusești au fost doborâte de forțele ucrainene

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Țările europene şi alianţa NATO trebuie să se pregătească pentru un conflict de zeci de ani cu Rusia, avertizează ministrul german al Apărării
• Noi fragmente de dronă au căzut pe teritoriul Republicii Moldova
• Kamala Harris a transmis că SUA va sprijini Ucraina "cât va fi nevoie"
• Estonia, Letonia și Lituania își consolidează granițele comune cu Rusia și Belarus
• Trei avioane de luptă rusești au fost distruse de ucraineni
• Volodimir Zelenski l-a invitat pe Trump în Ucraina și s-a oferit să-l însoțească pe front
• Militarii ucraineni se retrag din oraşul Avdiivka
• Ministrul ucrainean al industriilor strategice îndeamnă NATO să achiziționeze 1 milion de drone de la producătorii ucraineni
• Biden reacționează la vestea morții lui Navalnîi
• Soția lui Alexey Navalnîi, Iulia Navalnîi, îndeamnă comunitatea internațională să lupte împotriva regimului "oribil" al lui Putin
• Biroul președintelui Ucrainei dezvăluie conținutul acordului de cooperare în domeniul securității cu Germania
• General rus: Retragerea din Avdiivka nu oferă niciun avantaj Rusiei

Update 22:40 Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat sâmbătă, într-un discurs susţinut la Conferinţa de securitate de la Munchen, că ţările europene şi alianţa NATO trebuie să se pregătească pentru un conflict de zeci de ani cu Rusia, relatează dpa.

Eforturile de a include Rusia într-o arhitectură de securitate europeană mai largă după Războiul rece a eşuat, a declarat Boris Pistorius în faţa participanţilor la Conferinţa de la Munchen.

"Toate aceste încercări au venit în contradicţie cu strategia Kremlinului de a-şi reinstala dominaţia în Europa Centrală şi de Est", a afirmat el.

Aliaţii occidentali vor sprijini cu fermitate Ucraina "indiferent cât timp (preşedintele rus Vladimir) Putin va continua acest război ilegal şi fără sens împotriva unei naţiuni suverane şi iubitoare de libertate", a declarat Pistorius.

Dar asta înseamnă şi că "va trebui să trăim cu linii de demarcaţie în Europa pentru decenii de acum încolo", a afirmat ministrul german al apărării. "Europa liberă şi democratică pe de o parte, Rusia belicoasă şi autoritară, pe de altă parte", a adăugat el.

Cheia conflictului, a spus Pistorius, este restabilirea puterii militare a NATO în Europa pentru a contracara ameninţarea rusă.

"Descurajarea eficientă este asigurarea noastră de viaţă", a spus el în continuare, argumentând că există trei dimensiuni ale stabilirii unui sistem de descurajare eficientă: Alianţa trebuie să investească mai mulţi bani în apărare, să-şi refacă capacitatea industrială de a produce muniţii şi de a pregăti forţele militare pentru a fi desfăşurate şi să lupte atunci când este necesar.

Pistorius a mai spus că este nevoie de o cooperare mai strânsă cu ţările din emisfera sudică şi de un mai mare respect pentru aceste ţări pentru a contracara influenţa globală a Rusiei, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Update 21:30 Alte fragmente de dronă au fost depistate în zona de frontieră moldo-ucraineană, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova,  potrivit www.deschide.md.

Fragmentele de dronă au fost depistate sâmbătă, în jurul orei 16:40, în apropierea localității Etulia Nouă, raionul Vulcănești.

"Au fost identificate alte fragmente ale unei drone. Rapid, informațiile au fost transmise autorităților competente, iar accesul în zona unde s-au găsit resturile dronei a fost restricționat”, informează polițiștii de frontieră.

Fragmentele de dronă au fost depistate într-un câmp, la aproximativ 2 km de linia frontierei moldo-ucrainene și circa 5 km de localitate.

"Este important să subliniem că până la moment autoritățile au implementat toate măsurile necesare pentru a menține ordinea, liniștea și siguranța publică. Pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a evita panicarea populației, vă rugăm să rămâneți calmi și să vă informați doar din prima sursă”, ne recomandă oamenii legii.

Fragmentele au fost ridicate de experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP și urmează să fie supuse expertizei, potrivit Mediafax.

Update 20:30 Administraţia preşedintelui Joe Biden este pregătită să sprijine Ucraina în războiul său cu Rusia "atât timp cât va fi nevoie" şi va face presiuni pentru ca Rusia să plătească despăgubiri Ucrainei după încheierea războiului, a declarat vicepreşedinta americană Kamala Harris, citată de Reuters.

"Vom continua eforturile noastre pentru a asigura o pace dreaptă şi durabilă. Vom depune eforturi pentru a ne asigura că Rusia plăteşte daune Ucrainei", a declarat ea într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cadrul Conferinţei anuale de securitate de la Munchen, sâmbătă.

Comentariile sale intervin în contextul în care lumea politică din SUA dezbate despre cum şi dacă să ţină piept sau nu Rusiei, mai ales după ce Washingtonul a aprobat o asistenţă pentru apărare de peste 110 miliarde de dolari pentru Ucraina, iar cererea lui Biden pentru alte 60 de miliarde de dolari pentru Kiev este blocată în Congresul american.

"Preşedintele Biden şi cu mine vom continua să lucrăm pentru a asigura resursele şi armele de care aveţi nevoie pentru a reuşi", a spus ea.

"Vom fi alături de voi atât timp cât va fi nevoie", a adăugat Kamala Harris, subliniind că SUA trebuie să fie "neclintite" în ceea ce priveşte sprijinul lor pentru Ucraina şi nu trebuie să-l facă să depindă de "jocuri politice", într-un moment în care opoziţia republicană, sub influenţa lui Donald Trump, blochează un ajutor crucial, notează AFP.

"Nu ne putem să jucăm de-a jocurile politice. Politica politicianistă nu are niciun rol de jucat în ceea ce este fundamental în joc", a declarat Kamala Harris în aceeaşi conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Acesta din urmă a calificat drept "vital" ajutorul american în suspensie.

Harris şi Zelenski au avut o întrevedere sâmbătă în marja Conferinţei de securitate de la Munchen, reuniune anuală pe probleme de securitate în sudul Germaniei.

Kamala Harris a amintit că s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski în acelaşi loc în urmă cu doi ani, "cu cinci zile înaintea invaziei neprovocate, nejustificate şi brutale a ţării dumneavoastră de către Rusia".

În timp ce Ucraina are o nevoie crucială de noi livrări de arme, vicepreşedinta americană s-a străduit, la Munchen, să-i asigure pe aliaţii europeni ai SUA în faţa scenariului realegerii lui Donald Trump, care trezeşte temeri privind revenirea SUA - unul din actorii de bază ai NATO - la izolaţionism.

Referitor la Ucraina, "există un sprijin bipartizan, suntem neclintiţi. Şi aceasta nu are nicio legătură cu vreun ciclu electoral. Are legătură cu ceea ce suntem şi cu tipul de ţară care dorim să fim", a afirmat ea sâmbătă.

În ajun, Harris apărase într-un discurs în faţa responsabililor mondiali o viziune a angajamentului american opus celei a lui Donald Trump, asigurând că SUA nu vor bate în retragere.

Alături de ea în faţa presei, Volodimir Zelenski a spus că "nu are în vedere o alternativă" la rolul central al SUA:"Contăm pe SUA, acest partener va rămâne un partener strategic".

Ajutorul de circa 60 miliarde de dolari decis de administraţia Joe Biden şi suspendat în Congres nu va decide el singur deznodământul conflictului, a spus şeful statului ucrainean, dar "acest pachet va fi fără îndoială o cale spre victorie", notează Agerpres.

Update 18:00 Autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania iau măsuri concrete și își consolidează granițele comune cu Rusia și Belarus, pe o porțiune de aproape 2.000 de kilometri.

Peste 1.000 de buncăre de beton vor fi construite la granițele celor trei țări cu Rusia, Belarus și enclava militarizată rusă Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania.

Estonia intenționează să investească aproximativ 60 de milioane de euro pentru construirea a 600 de instalații de-a lungul frontierei sale cu Rusia. 

Fiecare buncăr va avea în jur de 40 de metri pătrați, spațiu în care trebuie să aibă loc până la zece militari.

În apropierea buncărelor vor fi amplasate depozite de muniție, dar și mine antitanc, șanțuri și piramide de beton, cunoscute sub numele de "dinții dragonului".

Proiectul avansează rapid, din teama că Rusia și-ar putea îndrepta atenția către Statele Baltice, după Ucraina.

Luna trecută, premierul Estoniei a declarat, pentru The Times, că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva NATO în doar trei ani.

Update 16:00 Unitățile forțelor aeriene ucrainene au distrus, sâmbătă dimineață, trei avioane de luptă rusești, două Su-34 și un Su-35, pe frontul de est, relatează Ukinform.net.

Comandantul forțelor aeriene ucrainene, Mykola Oleshchuk, a anunțat distrugerea celor trei avioane de luptă rusești pe Telegram.

"Nimic nu ne va opri! Mulțumesc, războinici!” spuse comandantul.

Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, forțele ucrainene au distrus 332 de avioane inamice și 325 de elicoptere rusești de la începutul războiului.

Update 15:30 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris sâmbătă retragerea trupelor ucrainene din oraşul Avdiivka ca fiind "foarte logică şi profesionistă" şi a explicat că obiectivul acesteia este de a salva vieţile soldaţilor ucraineni care apărau acest oraş din estul ţării în faţa asaltului rus, informează AFP şi EFE.

"Este o decizie foarte logică şi profesionistă de a salva cât mai multe vieţi ucrainene", a spus şeful statului în timpul discursului său la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

Zelenski a subliniat importanţa pentru Ucraina de a proteja vieţile soldaţilor săi, care sunt, alături de armament, elementul cheie al apărării ucrainene.

"Este o decizie corectă pentru a nu fi înconjuraţi", a adăugat preşedintele ucrainean, referindu-se la retragerea anunţată vineri seară de şeful Forţelor Armate ucrainene, Oleksandr Sîrski.

Zelenski a insistat pe numărul mare de victime suferite de Rusia în ofensiva de preluare a controlului Avdiivka, oraş situat în apropierea oraşului ocupat Doneţk. Pentru fiecare soldat ucrainean care a murit în luptă în această zonă a frontului, şapte soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa, potrivit lui Zelenski.

"Din octombrie au atacat bietul Avdiivka cu toate armele şi cu toată puterea pe care o au, cu mii de soldaţi care au murit. Cu zeci de mii de morţi. Ce a obţinut Rusia? Epuizarea armatei sale", a remarcat el. Zelenski a recunoscut că Ucrainei îi lipsesc armele de care are nevoie.

"Nu avem arme cu rază lungă de acţiune şi Rusia le are", a spus el, menţionând inferioritatea ucraineană în domeniul artileriei drept o altă problemă pe care armata sa o are în acest război.

Ucraina, a spus Zelenski, "are artilerie cu o rază de acţiune mai mică de 20 de kilometri, iar artileria rusă are o rază de acţiune de aproximativ 40 de kilometri".

Şeful statului ucrainean a mai subliniat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană pentru a pune capăt dominaţiei aeriene ruse şi astfel să poată garanta securitatea mai multor zone ale ţării şi să facă posibilă avansarea din nou a soldaţilor săi. Zelenski şi-a încheiat analiza cu o predicţie.

"Vom putea să-i surprindem anul acesta cu sistemele noastre de drone, cu sistemele noastre de război radio-electronic", a spus el despre materialul de producţie proprie pe care îl dezvoltă Ucraina. Separat, generalul de brigadă ucrainean Oleksandr Tarnavskîi a declarat sâmbătă că militari ucraineni au fost capturaţi de Rusia în timpul retragerii lor din oraşul Avdiivka, informează Reuters.

"În etapa finală a operaţiunii (de retragere), sub presiunea forţelor inamice covârşitoare, un anumit număr de militari ucraineni au fost capturaţi", a scris Tarnavskîi pe Telegram.

El a adăugat că trupele ucrainene s-au deplasat acum către a doua linie de apărare, în apropiere de Avdiivka.

În fine, Ministerul Apărării rus a anunţat sâmbătă că forţele ruse şi-au consolidat poziţiile pe liniile frontului în patru zone diferite, inclusiv în regiunea Doneţk din Ucraina, potrivit agenţiilor ruse de ştiri, citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Update 12:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reînnoit sâmbătă invitaţia adresată fostului preşedinte american Donald Trump de a vizita Ucraina şi s-a oferit să-l însoţească personal în zona de luptă pentru a putea înţelege mai bine războiul, transmite EFE.

"Dacă domnul Trump vine, sunt chiar dispus să-l însoţesc pe linia frontului", a spus Zelenski în timpul unei intervenţii publice la Conferinţa de securitate de la Munchen, din Germania. Liderul ucrainean a adăugat:

"Dacă vorbim despre dialog, trebuie să le arătăm celor care iau decizii ce înseamnă războiul cu adevărat". Şeful statului ucrainean a amintit că l-a invitat deja public pe Trump să viziteze Ucraina cu alte ocazii.

"Depinde de el, de dorinţele lui", a spus Zelenski despre posibilitatea ca această vizită să aibă loc. Trump a dat asigurări în repetate rânduri că, dacă va fi ales din nou preşedinte al Statelor Unite, va pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia în 24 de ore.

Totodată, el a pledat în această săptămână ca SUA să ofere finanţare Ucrainei sub formă de împrumuturi care urmează să fie rambursate.

Congresmenii republicani loiali fostului preşedinte au împiedicat pentru moment aprobarea unui ajutor pentru Ucraina de peste 60 de miliarde de dolari propus de Casa Albă la sfârşitul anului trecut pentru a continua să trimită asistenţă acestei ţări pe tot parcursul anului 2024.

Referitor la riscul ca acest ajutor să nu ajungă să fie aprobat, Zelenski a spus, adresându-se legiuitorilor americani:

"Trebuie să înţeleagă că vom câştiga acest război, cu sau fără ei; Nu avem altă cale...'', notează Agerpres.

Update 08.30. Forțele ucrainene se retrag din Avdiivka pentru a evita încercuirea, afirmă șeful armatei. Preluarea de către Rusia a orașului estic i-ar oferi controlul deplin asupra zonei din jurul Donețkului, regiune anexată de Moscova în 2014.

Trupele ucrainene s-au retras din orașul Avdiivka, situat în estul țării, pentru a evita încercuirea, a declarat șeful armatei Oleksandr Syrskyi, marcând cea mai mare schimbare de pe linia frontului de când forțele rusești au capturat Bakhmut în luna mai a anului trecut.

Într-o postare pe Facebook sâmbătă, Sîrski a declarat că a acționat pentru a "păstra viețile și sănătatea militarilor", pentru a stabiliza situația și pentru a muta trupele către linii de apărare mai favorabile.

"Soldații noștri și-au îndeplinit datoria militară cu demnitate, au făcut tot posibilul pentru a distruge cele mai bune unități militare rusești, [și] au provocat pierderi semnificative inamicului în ceea ce privește efectivele și echipamentele", a spus el. "Viața personalului militar este cea mai mare valoare".

Update 00:00 Ucraina a semnat un acord de securitate cu Franța, care presupune ca Parisul să livreze mai multe arme, să antreneze soldații ucraineni și să trimită până la trei miliarde de euro ajutor militar în 2024.

Totodată, Franța, împreună cu alți parteneri, va ajuta Ucraina să își adapteze capacitățile de apărare ”din ce în ce mai interoperabile cu NATO”.

”Aceasta include dezvoltarea unui sector de apărare modern în Ucraina și o cale spre un viitor în NATO”, precizează oficialii francezi.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizează că acordul este ambițios și substanțial.

Război în Ucraina, 16 februarie 2024 | Șefa Comisiei Europene cere statelor membre să construiască o apărare colectivă

Război în Ucraina, 15 februarie 2024 | Atac masiv cu rachete lansat de Rusia în Ucraina, în timp ce miniștrii Apărării din NATO se reunesc la Bruxelles

Război în Ucraina, 14 februarie 2024 | UE se pregătește să sancționeze, în premieră, companii din China care ajută industria rusă de armament

Război în Ucraina, 13 februarie 2024 | Senatul SUA a adoptat pachetul de ajutor pentru Ucraina și Israel

Război în Ucraina, 12 februarie 2024 | Scandalul Starlink pentru Rusia: Kremlinul neagă că folosește terminalele lui Elon Musk