Daniel Buzdugan a povestit pe Facebook o scurtă discuție avută cu un străin care îl privea insistent și care a refuzat să-i răspundă la salut.
”Aproape de fiecare data când întâlnesc privirea cuiva zâmbesc, indiferent că-i femeie sau bărbat... De cele mai multe ori mi se răspunde la zâmbet! Dar uneori unii oameni, se uită foarte ciudat. Probabil se întreabă ce o mai vrea si ăsta se la mine sau ,,adică mă obligi tu pe mine să-ți zâmbesc? Uite nu-ți zâmbesc! De ce? Pentru că pot!" Azi un intelectual după figură, in realitate un nefericit după atitudine, m-a întrebat ,, auzi și ce dacă ești cunoscut, crezi că trebuie să-ți răspund la salut, nu mă obliga prietene?!"
Faza fusese așa îi zâmbisem pentru că se uita insistent la mine și l-am salutat dând ușor din cap, fiind la oarece distanță pe un hol.
Probabil că o piesă din capul lui nu i funcționa bine... Am rămas cu gura căscată! I-am zis doar atât ,, mă scuzați" și mi-am văzut de treaba mea. Haios si trist in același timp! Trist că unii oamenii sunt lipsiți de omenie și se hrănesc cu ură! Vorba unui prieten ,, oamenii buni sunt mai mulți, dar cei răi ies mai mult în evidență!"