"RAPORT

privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor.

Preambul

În temeiul art. 111 din Constituţia României, Parlamentul a solicitat Guvernului un "raport cu privire la măsurile pe care urmează să le întreprindă pentru limitarea răspândirii virusului", în care să se precizeze "planul de măsuri concrete pentru organizarea, în bune condiţii, a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, dar şi pentru deschiderea noului an şcolar 2020-2021".

În contextul epidemiologic actual, caracterizat de o evoluţie neclară, imposibil de previzionat, guvernele din întreaga lume au fost nevoite să adopte decizii în condiţii de incertitudine şi risc, de cele mai multe ori cu un orizont de timp scurt şi mediu. Prioritatea zero în luarea tuturor măsurilor a fost SĂNĂTATEA PUBLICĂ!

Concret, cu privire la măsurile adoptate pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2, Guvernul României urmează o strategie care să răspundă atât dezideratului sanitar, de protejare a stării de sănătate a populaţiei în actualul context, cât şi dezideratului de a susţine procesele esenţiale dezvoltării sustenabile a ţării şi calităţii vieţii românilor, în economie, educaţie, guvernare, relaţii sociale etc.

În condiţiile crizei generate de pandemia SARS-CoV-2, Guvernul României a aplicat constant trei tipuri de principii:

1. Consultarea cu specialiştii din domeniul sănătăţii;

2. Construirea de scenarii, alternative decizionale pentru problemele majore ale societăţii, scenarii care au avut în vedere posibila evoluţie a pandemiei;

3. Informarea şi consultarea partenerilor din mediul economico-social pentru fiecare decizie majoră.

Acest mod de lucru a condus la organizarea şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a examenelor pentru finalizarea studiilor - Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, ceea ce conferă premisele unor procese similare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale şi a deschiderii anului şcolar 2020-2021.

Pentru ambele domenii există scenarii adaptate contextului, aduse la cunoştinţa opiniei publice, şi reglementări care conferă predictibilitate acţiunilor din perioada următoare, prezentate pe larg în continuare.

*** Prezentul raport vine ca urmare a solicitării preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului de a prezenta (1) măsurile pe care urmează să le luăm pentru limitarea răspândirii virusului, (2) planul de măsuri pentru organizarea alegerilor şi (3) măsurile pentru redeschiderea noului an şcolar. Prezentăm raportul conducerii celor două camere din dorinţa Guvernului de a avea o relaţie instituţională corectă între Guvern şi Parlament. Membrii Guvernului şi Primul-ministru au răspuns de fiecare dată comisiilor parlamentare şi forurilor superioare ale Parlamentului şi s-au prezentat la audieri în cadrul comisiilor de specialitate, la dezbaterile din plen şi au dat curs solicitărilor venite din partea parlamentarilor cu privire la criza sanitară provocată de noul coronavirus.

Deciziile Guvernului au fost luate în mod transparent şi, înainte de a adopta orice măsură, Executivul s-a consultat cu actorii importanţi din fiecare domeniu. În ultimele luni au avut loc întâlniri cu sindicatele, patronatele, societatea civilă, reprezentanţii industriilor, autorităţile publice locale, autorităţile sanitare, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale interesate să sprijine statul în efortul de a diminua efectele crizei provocate de COVID-19. Au fost vizite pe teren şi a existat un dialog direct cu românii. De altfel, românii au respectat recomandările venite din partea autorităţilor şi au fost parteneri de încredere în lupta cu noul coronavirus.

Autorităţile au optat mai degrabă pentru recomandări decât pentru restricţii, au informat cetăţenii cu privire la pericolul infectării şi au rezolvat probleme punctuale, acolo unde era fie un vid legislativ, fie probleme logistice cronice acumulate.

În acelaşi timp, să nu uităm că au existat mai multe blocaje din partea unor instituţii ale statului, care au pus Guvernul în imposibilitatea de a acţiona. Au fost legi atacate la CCR, legi blocate în Parlament şi chiar politicieni care îndemnau la nerespectarea regulilor sau promiteau soluţii miraculoase. Astfel, pe lângă efortul făcut de Guvern de a gestiona economia României, de a diminua efectele crizei sanitare şi de a stopa creşterea numărului de infectări, a fost nevoie şi de eforturi consistente de a stopa ştirile false şi a lupta cu toate atacurile unor instituţii care, în loc să apere drepturile oamenilor, se ocupau cu inventarea unor detalii juridice şi crearea de panică şi haos în societate. Să fie foarte clar, limitarea răspândirii coronavirusului a fost prioritatea zero a guvernului atunci când a propus anumite reglementări legislative. Ca urmare a perioadei în care a existat un vid legislativ, numărul infectărilor şi al persoanelor decedate a crescut de câteva ori. Sănătatea şi siguranţa românilor a fost primul obiectiv atunci când a fost luată o decizie sau alta.

Purtatul măştii şi respectarea unor norme sanitare pot ajuta în efortul comun necesar al Guvernului, Parlamentului, autorităţilor locale şi al românilor. Indiferent de cum va evolua această criză sanitară la nivel naţional şi internaţional, Executivul va lua toate măsurile care se vor impune pentru a continua şcoala (pe scenariile aflate în lucru), pentru a susţine angajaţii şi angajatorii să-şi continue activitatea, pentru a garanta respectarea drepturilor fiecărui român şi a-i proteja din punct de vedere sanitar.

Pe lângă lupta cu actuala criză sanitară, Guvernul a anunţat "Programul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică". În doar câteva săptămâni, acest program a fost transpus în acte normative care deja produc efecte de relansare economică, de deblocare a fondurilor naţionale şi europene pentru proiecte care vin în sprijinul fiecărui român.

Evoluţie infecţii SARS-CoV-2

Consideraţii generale

Pe parcursul primelor şapte luni de evoluţie a infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, care nu a afectat în trecut populaţia umană, au fost observate şi consemnate câteva caracteristici generale ale acestuia:

- Transmitere prin particule;

- Rata de contagiozitate, în absenţa oricăror măsuri de control, este între 2.5-3;

- Perioada de incubaţie: între 2 - 14 zile;

- Nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecţie;

- Nu a fost dezvoltat un vaccin pentru imunizarea populaţiei.

Transmisia aerogenă: acest mod de transmitere a făcut posibilă infectarea populaţiilor de pe întreg globul, fiind dificil de controlat rapid şi eficient (în comparaţie cu agenţi patogeni transmişi prin apă, alimente, sânge etc).

Rata de contagiozitate: o rată mai ridicată decât a altor agenţi patogeni, cuplată cu transmiterea aerogenă, duce la infectarea rapidă a populaţiei expuse, în absenţa unor măsuri de control, având posibilitatea de a genera focare extinse comunitare şi de a suprasolicita sau a depăşi sistemele sanitare.

Perioada de incubaţie: intervalul larg al perioadei de incubaţie face ca observarea eficienţei implementării unor măsuri de limitare şi control al infecţiilor, precum şi efectul unor măsuri de relaxare să fie aparent abia după 14-21 de zile de la implementare.

Încă din primele două luni de evoluţie au fost făcute observaţii privind caracteristici ale virusului, cât şi ale efectelor sale asupra populaţiei umane (rata de transmitere, modul de transmitere, incubaţie, simptome, durata bolii, mortalitate etc.). S-a constatat că aceste observaţii iniţiale se menţin odată cu trecerea timpului şi s-au adus în ultimele luni puţine completări ale lor (unele simptome în plus, unele clarificări asupra transmiterii de către persoanele asimptomatice etc.). Totuşi, în ultimele luni, au fost obţinute unele rezultate a unor observaţii pe termen mai lung care întregesc tabloul clinic într-un sens mai sumbru. Unele studii de urmărire pe termen mediu a celor infectaţi şi recuperaţi încep să arate că titrul de anticorpi protectori dezvoltaţi în urma infecţiei nu rezistă la un nivel suficient de ridicat mai mult de 3 luni de zile, iar unele din persoanele recuperate rămân cu unele afectări îndelungate ale sistemului respirator, pulmonar, neurologic. Aceste observaţii duc spre nevoia de încercare a evitării infecţiei cu acest virus în speranţa dezvoltării unor mijloace eficiente de tratament.

Mijloace farmaceutice: imposibilitatea dezvoltării într-un timp foarte scurt a unor antivirale eficiente pentru tratarea bolnavilor sau a unui vaccin pentru imunizare împotriva unui virus nou descoperit face ca principalele mijloace de răspuns pentru limitarea şi controlul îmbolnăvirilor să fie măsuri nonmedicale.

Măsuri nonmedicale: gama de măsuri nonmedicale implementate în majoritatea statelor a dovedit că poate limita numărul de infecţii.

Din punct de vedere al răspunsului la această criză, trei observaţii sunt cruciale pentru încetinirea evoluţiei:

Mobilitatea populaţiei: nu este o observaţie nouă, caracteristică doar răspândirii SARS-CoV-2, toate scenariile de răspândire pandemică a unui agent patogen au la bază şi evidenţiază această caracteristică a societăţii din prezent. Mobilitatea populaţiei constituie mijlocul cel mai eficient de propagare a virusului, acesta având posibilitatea să ajungă chiar şi în cele mai izolate comunităţi.

Interacţiunea populaţiei: constituie un mijloc suplimentar şi eficient de transmitere a virusului. În urma observaţiilor de până acum s-a evidenţiat potenţialul de dezvoltare al unor focare ample în locuri în care interacţiunea este repetată, apropiată, de lungă durată şi în spaţii determinate: cămine de bătrâni, unităţi de producţie, locuri de muncă, vase de croazieră etc.

Mijloace de protecţie individuală: mască, distanţă fizică, spălare/dezinfectare a mâinilor. Acest aspect nu era luat în considerare şi nici nu a fost încercat în trecut, la scară globală, pentru controlul răspândirii infecţiilor respiratorii comune. În urma observaţiilor evoluţiei actuale, s-a demonstrat că ajută la încetinirea transmiterii.

În lipsa unor mijloace eficiente de tratare sau prevenire a bolii, sistemele de sănătate publică trebuie să lucreze direct pe aceste trei aspecte.

Mijloace de mitigare a riscului

1. Farmaceutice

Soluţiile farmaceutice considerate a fi esenţiale pentru oprirea pandemiei şi pentru care ştiinţa umană a intrat într-o cursă de dezvoltare, mai rapidă decât oricând în istorie, sunt, în principal: o medicaţie antivirală specifică, un vaccin specific, iar, secundar, un mijloc de diagnostic rapid cu o marjă de eroare foarte scăzută.

Cercetarea şi dezvoltarea unor produse sigure şi eficiente au şi ele o limitare temporală. În ciuda unor declaraţii date în toată această perioadă, nu se poate ajunge la concluzia că acestea vor fi disponibile în cantităţi suficiente, pentru toate statele, înainte de octombrie-decembrie 2021.

2. Nonfarmaceutice

Soluţiile nonfarmaceutice încercate şi adoptate de majoritatea sistemelor de sănătate publică se axează pe cele trei observaţii menţionate anterior: măsuri de reducere a mobilităţii şi a interacţiunii populaţiei, cuplate cu recomandarea sau impunerea de măsuri de protecţie individuală. Aceste măsuri care, deşi nu au fost puse în practică în nicio altă situaţie din ultimii 100 de ani şi pentru care unele studii ştiinţifice de până în anul 2019 nu demonstrau un beneficiu evident, au arătat în cele şapte luni scurse de la începutul pandemiei că sunt un mijloc eficient pentru încetinirea evoluţiei.

Posibilităţi de mitigare la nivel naţional

Din cauza limitărilor din ultimii zeci de ani, România nu are o capacitate de cercetare-dezvoltare a mijloacelor farmaceutice necesare pentru oprirea epidemiei, depinzând de ştiinţa şi producţia globală. Astfel, singurele posibilităţi rămân cele nonfarmaceutice, măsuri ce trebuie calibrate şi implementate, unele pentru perioade scurte de 2-4 săptămâni (reducerea mobilităţii şi a interacţiunilor), unele pe termen lung (mijloace de protecţie individuală).

Situaţie de fapt

La data de 13 martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat starea de pandemie globală din cauza infecţiilor cu virus SARS-CoV-2.

La data de 15 martie 2020, a fost decretată "Starea de urgenţă" pe teritoriul României. La acea dată erau înregistrate, la nivel mondial, 160.000 de cazuri de infecţie dintre care 5.800 de decese. În România se înregistra o medie de 25 cazuri confirmate/zi.

Măsurile luate pentru reducerea numărului de infecţii sau al ratei mortalităţii asociate au dus la evitarea unui vârf epidemic major şi aplatizarea curbei infectărilor. Evoluţia a fost limitată la o medie de 320-360 cazuri confirmate/zi pe parcursul lunii aprilie.

Menţinerea acestor măsuri a dus la scăderea mediei de cazuri confirmate până la 230 cazuri/zi la mijlocul lunii mai.

La data de 15 mai 2020 erau înregistrate la nivel mondial peste 4.400.000 de cazuri confirmate, din care peste 300.000 de decese.

Pe teritoriul României a fost făcută trecerea la "Starea de alertă" şi au fost relaxate unele măsuri. La acea dată, România înregistra peste 16.000 de cazuri confirmate, dintre care peste 1.000 de decese. În perioada 15 - 30 mai, media cazurilor confirmate a continuat trendul descendent până la nivelul de 150 noi cazuri confirmate/zi, reprezentând un efect al măsurilor din timpul stării de urgenţă.

Începând cu data de 1 iunie 2020, a fost implementată a doua etapă de relaxare a măsurilor. În perioada 1 - 14 iunie, media cazurilor confirmate a urmat un trend ascendent până la 200 noi cazuri confirmate/zi, putând fi considerat un efect al primelor măsuri de relaxare.

La data de 14 iunie 2020, erau înregistrate, la nivel mondial, peste 7.500.000 de cazuri confirmate, dintre care 430.000 de decese.

În perioada 15 iunie - 14 iulie 2020, media cazurilor confirmate a urmat un trend puternic ascendent până la peste 500 de noi cazuri confirmate/zi. Doar în ultimele 30 de zile au fost înregistrate 33% din totalul cazurilor de la începutul epidemiei până în prezent.

La data de 14 iulie 2020 erau înregistrate la nivel mondial peste 13.000.000 de cazuri confirmate dintre care aproape 600.000 de decese.

În perioada 15 iulie - 9 august 2020, media cazurilor confirmate a urmat un trend puternic ascendent până la peste 1.000 de cazuri confirmate/zi. Doar în ultimele 30 de zile au fost înregistrate 48% din totalul cazurilor de la începutul epidemiei până în prezent.

La data de 10 august 2020 sunt înregistrate la nivel mondial aproape 20.000.000 de cazuri confirmate dintre care aproape 700.000 de decese.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a scăzut nivelul pandemic şi nu au fost formulate ipoteze ştiinţifice valide referitoare la un orizont de timp pentru declararea încheierii pandemiei.

Începând de la jumătatea lunii iunie, evoluţia cazurilor noi confirmate a urmat o rată de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.22), acest curs de evoluţie a situaţiei fiind susţinut pe toată perioada ultimelor 40 de zile. Valoarea maximă a mediei cazurilor înregistrate a fost atinsă la data de 29 iulie - 1.250 cazuri noi. În ultimele 11 zile trendul este uşor descrescător cu aparentă tendinţă de plafonare în jurul unei medii de 1.100 cazuri/zi. Menţinerea unui astfel de platou pe termen mediu nu este de dorit să se întâmple, deoarece în 14-21 de zile va depăşi capacitatea de spitalizare în secţiile de ATI, suprasolicitând şi secţiile pentru bolnavii Covid-19.

Starea de Alertă

În urma deciziilor de relaxare, etapa I de la 15 mai, etapa II de la 1 iunie, etapa III de la 15 iunie, au rămas în vigoare doar restricţiile de zbor spre şi dinspre unele state, restricţii pentru restaurante în spaţii închise, restricţii pentru evenimente în spaţii închise şi restricţii pentru evenimente de peste 500 de participanţi în spaţii deschise.

Reluarea accelerată a tuturor celorlalte activităţi (în condiţiile în care nu se poate verifica în mod realist respectarea condiţiilor de funcţionare şi comportament al populaţiei), cuplată cu posibilitatea de mişcare neîngrădită a persoanelor dintr-un judeţ în altul, relaxarea efectivă a populaţiei în privinţa pandemiei, cât şi un trend susţinut de fake-news şi de negare atât a gravităţii pandemiei, cât şi a necesităţii măsurilor luate, pot duce inevitabil la menţinerea unui trend puternic ascendent al infecţiilor. Nu există niciun motiv ştiinţific şi rezonabil pentru care virusul să dispară sau să îşi reducă rata de contagiozitate de până acum, având în vedere gradul aproape inexistent de imunitate a populaţiei la infecţie.

La data de 10 august, pe baza numărului de cazuri confirmate în România şi pe baza unor studii publicate de alte state referitoare la populaţia estimată a fi infectată, se poate concluziona că, în continuare, peste 95% din populaţia României nu prezintă imunitate faţă de acest virus şi este în continuare susceptibilă pentru infectare.

Caracteristicile observate ale virusului, precum şi procentul de populaţie susceptibilă duc la unele concluzii referitoare la o posibilă evoluţie şi la necesitatea implementării a unor măsuri nonmedicale de prevenire şi control:

- Numărul de cazuri confirmate nu va scădea în mod natural până la zero, iar virusul nu dispare de la sine;

- În absenţa oricăror măsuri, rata de contagiozitate va urma cursul natural;

- Implementarea măsurilor nonmedicale trebuie efectuată în mod susţinut pe tot teritoriul ţării. În condiţiile în care populaţia oricărei localităţi are posibilitatea de circulaţie neîngrădită (în afara localităţii, a judeţului şi a ţării) nicio localitate, judeţ sau regiune care, pentru o perioadă scurtă de timp, nu înregistrează niciun caz confirmat, nu va avea certitudinea că acea stare de fapt se va menţine. În fapt, este mai probabilă reintroducerea transmiterii virusului în comunitatea respectivă. Cât timp sunt înregistrate cazuri atât în judeţe pe teritoriul României, cât şi în celelalte state (atât pe plan european cât şi mondial), nu se poate afirma că riscul pentru populaţia României a dispărut.

Ridicarea tuturor măsurilor de limitare a infecţiilor, în acest moment, va face probabilă creşterea numărului de cazuri confirmate, ceea ce deja atrage după sine limitarea accesului cetăţenilor români pe teritoriul altor state.

Având în vedere cele prezentate, se poate concluziona că este necesară prelungirea stării de alertă, precum şi următoarele propuneri de măsuri cu impact în limitarea răspândirii infecţiilor:

1. Impunerea şi controlul respectării măsurilor generale minime de prevenire a infecţiilor (mască facială, distanţare fizică), având în vedere faptul că s-a constatat derularea unor activităţi interzise în această perioadă (tabere de copii, cluburi, discoteci).
Este necesar, de asemenea, controlul mai riguros la organizarea evenimentelor private;

2. Posibilitatea de implementare a unor măsuri de limitare a mişcării în cadrul unor localităţi, în cazul în care se constată o evoluţie ce poate deveni necontrolabilă. Menţinerea accesului limitat al populaţiei în zonele aglomerate, în special a celor turistice;

3. Posibilitatea de a reveni asupra măsurilor de relaxare în cazul în care evoluţia situaţiei o impune.

Măsuri întreprinse până în prezent şi în perioada care urmează

În ultimele luni a fost necesară adoptarea unor măsuri restrictive pentru a proteja sănătatea românilor. S-a văzut că acele măsuri au fost corecte şi necesare. România nu a avut blocaje la fel de mari cum au avut alte state din regiune. S-a văzut că, dacă Guvernul ar fi acţionat cu jumătăţi de măsură, sistemul sanitar ar fi intrat în colaps. Guvernul şi-a asumat să protejeze viaţa românilor, chiar şi atunci când a avut de a face cu campanii susţinute de încurajare a populaţiei la nerespectarea măsurilor de protecţie sanitară.

Pe perioada stării de urgenţă, Guvernul a urmărit cu prioritate următoarele obiective:

- protejarea sănătăţii şi vieţilor românilor, iar statisticile instituţiilor internaţionale ne spun că am reuşit să facem acest lucru mult mai bine decât alte state puternice, cu sisteme sanitare dezvoltate;

- protejarea fiecărui loc de muncă afectat de criză, iar numărul de beneficiari ai măsurilor Guvernului PNL ne arată că au fost salvate sute de mii de locuri de muncă, asigurate veniturile pentru angajaţi, chiar în condiţiile întreruperii activităţii;

- asigurarea resurselor pentru investiţii publice, iar plăţile efectuate în prima parte a anului sunt cele mai mari din ultimii 10 ani;

- sprijinirea operatorilor economici pentru a-şi menţine sau pentru a-şi relua activitatea;

- ocrotirea în mod real a persoanelor vulnerabile - au fost extinse toate măsurile de protecţie şi asistenţă, pentru ca nicio persoană aflată în dificultate să nu sufere.

În momentul în care a venit criza sanitară, România avea o legislaţie deficitară, care nu numai că nu ne-a ajutat, dar ne-a şi împiedicat să luăm măsuri ferme şi rapide fără să fim nevoiţi să apelăm la instrumentul legiferării prin OUG.

În acelaşi timp, România s-a confruntat cu o lipsă acută de resurse în sistemul medical, de la stocuri de urgenţă, materiale, aparatură şi până la cea mai valoroasă resursă - personalul medical. În plus, politizarea crizei sanitare de către anumite partide parlamentare a îngreunat munca instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii, siguranţei şi sănătăţii populaţiei.

Guvernul a avut la dispoziţie un buget public şubrezit, pe care au pus presiune, deodată, atât cheltuielile sanitare suplimentare, cât şi necesitatea de a ajuta angajaţii afectaţi de întreruperea activităţilor sau firmele în dificultate.

Pentru aceste motive, pe perioada stării de urgenţă, Guvernul a fost nevoit să promoveze sute de acte normative, contra-cronometru.

Astfel, Guvernul a adoptat nu mai puţin de:
- 48 de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă;
- 194 de hotărâri de Guvern;
- sute de ordine de ministru şi alte acte subsecvente.

Măsurile luate au condus la rezultate bune, spre exemplu - organizarea în bune condiţii a Evaluării Naţionale sau a examenului de Bacalaureat. Acesta a fost un test de solidaritate din partea părinţilor, elevilor, profesorilor şi tuturor instituţiilor implicate, a fost un efort enorm legislativ şi organizatoric, la care au contribuit mii de oameni.

Succesul organizării celor două examene a oferit o lecţie pe care n-ar trebui să o uităm aşa uşor. S-a văzut foarte clar faptul că atunci când toate forţele din societate acţionează solidar, cu un scop comun, rezultatele favorabile nu se lasă aşteptate. NU a fost doar succesul Guvernului, ci al nostru, al tuturor!

În această perioadă deosebit de dificilă, Guvernul a reuşit să utilizeze la maximum oportunitatea fondurilor europene nerambursabile.

În contextul bugetar lăsat de guvernarea anterioară, cu un deficit de 48,3 de miliarde de lei în anul 2019, fără fondurile europene Executivul nu ar fi putut finanţa programele de protejare a locurilor de muncă, nu ar fi avut suficienţi bani pentru a continua programele de investiţii publice şi nu ar fi avut cu ce să sprijinim agenţii economici afectaţi de criză.

În primele 6 luni din anul 2020, România a avut cel mai rapid ritm de accesare a fondurilor europene de la aderarea ţării la Uniunea Europeană.

Până în prezent au intrat efectiv în conturile României 2,6 miliarde de euro şi urmează să fie decontate încă 3,5 miliarde de euro în următoarele cinci luni, la care se vor adăuga şi alte sume, din programele de relansare economică pe care Uniunea le pune acum în aplicare.

Mai mult decât atât, prin negocierile purtate de echipa guvernamentală şi de Preşedintele României s-au obţinut fonduri consistente din programele europene.

Măsurile adoptate de Guvern pe perioada stării de urgenţă au permis:

- depăşirea stării de urgenţă cu rezultate bune, în ceea ce priveşte starea de sănătate a românilor;

- conceperea unui plan bine structurat de relaxare a restricţiilor;

- punerea în aplicare a unui set de măsuri de relansare economică, pe termen scurt, mediu şi lung.

Toate măsurile luate pe durata stării de urgenţă şi alertă au urmărit cu prioritate revenirea etapizată şi cu responsabilitate la o stare de normalitate.

Guvernul PNL a prezentat un program de relansare economică, şi la mai puţin de o lună, Executivul a reuşit să adopte cea mai mare parte dintre actele normative anunţate.

În eforturile Guvernului de combatere a epidemiei de coronavirus nu au fost uitate proiectele de infrastructură (autostrăzi, spitale, şcoli), de sprijinire a mediului de afaceri sau de atragere de fonduri europene.

Măsurile propuse de Guvernul PNL sunt răspunsul la situaţia de criză în care se află România şi sunt rezultatul consultării mediului de afaceri, a actorilor din societatea civilă, a organizaţiilor neguvernamentale şi sindicale.

Astfel:

- 1 miliard de euro sub formă de granturi nerambursabile este pachetul de ajutor pentru IMM-uri. Această sumă va fi împărţită astfel:
- 550 de milioane de euro - granturi pentru investiţii (până la 200.000 de euro fiecare grant);
- 350 de milioane de euro - granturi pentru repornire (până la 150.000 de euro pentru companiile lovite puternic de pandemie: turism, HORECA, transport auto, industria de evenimente);
- 100 de milioane de euro - granturi pentru microîntreprinderile fără angajaţi (granturi până la 2.000 de euro pentru firme cu asociat unic care nu a beneficiat de niciun ajutor în această perioadă).

* Pentru creşterea competitivităţii microîntreprinderilor, Guvernul a aprobat deja prin memorandum supracontractarea proiectelor de investiţii din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional - Axa 2.1. Bugetul alocat este de 247 de milioane de euro, iar granturile sunt cuprinse între 50.000 şi 200.000 de euro;

* De asemenea, pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, Guvernul a aprobat deja prin memorandum alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional Axa 2.2 cu un buget total de 450 de milioane de euro;

* Totodată, pentru finanţarea investiţiilor mari, între 1,5 milioane de euro şi 6 milioane de euro, Guvernul a aprobat prin memorandum granturi în valoare de 550 de milioane de euro;

* 150 de milioane de euro, bugetul alocat pentru START-UP-urile pentru studenţi în domenii competitive şi inovative au fost deja aprobate de Guvern;

* 30 de milioane de euro au fost deja alocaţi de Guvern prin H.G pentru educaţia digitală a angajaţilor;

* 200 de milioane de euro, granturi pentru antreprenoriatul rural au fost deja alocate prin H.G. Guvernul liberal sprijină şi antreprenorii din mediul rural care trebuie să aibă şansa să-şi dezvolte afacerile;

* 42 de milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, dintre care aproape jumătate (20 de milioane de euro) destinaţi românilor din diaspora;

* 450 de milioane de lei/an, schema de ajutor de stat pentru dezvoltare regională;

* 1,5 miliarde de lei/an, schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield);

* A fost aprobată schema de garanţii de stat pentru credite pentru companiile care nu sunt IMM-uri, prin Eximbank. Ordonanţa de urgenţă aprobată prevede un plafon de 4 miliarde de lei, dar acesta va putea fi extins la 8 miliarde. Astfel, un procent de până la 80% dintr-un credit contractat va fi garantat de stat. Numărul estimat al beneficiarilor care pot avea acces la acest produs este de 600 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 580 de miliarde de lei şi cu un număr de 1,7 milioane salariaţi;

* 1 miliard de lei, plafonul din schema de garantare a creditului comercial;

* Finanţarea programului flexibil de muncă (Kurzarbeit). Programul este finanţat prin SURE şi există posibilitatea de a aplica până la o finanţare de maxim 5 miliarde de euro;

* Bonificaţii pentru creşterea capitalizării companiilor prin reducerea impozitului pe profit cu 5% pentru o creştere a capitalizării de 10%;

* Schemă de susţinere pentru lucrătorii sezonieri şi zilieri;

* 1,5 miliarde de lei, plafonul din programul de garantare leasing de echipamente şi utilaje;

* Guvernul PNL continuă măsurile care s-au dovedit extrem de eficiente în timpul stării de urgenţă, respectiv plata şomajului tehnic şi sprijinul de 41,5% din salariul mediu brut pentru angajaţii care şi-au reluat activitatea în cadrul companiei;

* Este deja în vigoare ordonanţa de urgenţă care oferă sprijin pentru angajarea tinerilor, a persoanelor de peste 50 de ani şi a cetăţenilor români întorşi din diaspora;

* Este oferit sprijin pentru telemuncă, tichete de masă caldă pentru persoanele de peste 75 de ani şi tichete pentru elevi din familii cu venituri mici pentru începerea şcolii;

* Este sprijinită extinderea reţelelor de gaze naturale prin care se va dubla numărul de români care vor beneficia de acest serviciu.

Decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 37

C.N.SU. a aprobat în şedinţa desfăşurată în 28 iulie, Hotărârea numărul 37 privind stabilirea unor măsuri de limitare a răspândirii infecţiilor cu SARS CoV-2 la nivelul spaţiilor/activităţilor unde există un risc crescut de infectare.

Comitetul a făcut prin această hotărâre, în baza analizei specialiştilor, următoarele propuneri:

- Instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, în anumite intervale orare, pentru toate persoanele prezente în spaţiile publice deschise stabilite prin hotărâre a comitetului judeţean sau al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, cu avizul direcţiei de sănătate publică.

- Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc luând în considerare probabilitatea creşterii numărului persoanelor prezente concomitent în spaţiile şi în intervalele orare respective, ca efect al desfăşurării unor activităţi individuale sau de grup.

- Se exceptează de la această măsura următoarele categorii: persoane care desfăşoară activităţi fizice intense sau în condiţii de muncă solicitante, cum sunt temperaturile ridicate sau umiditatea crescută şi copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

- Interzicerea comercializării şi consumului produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, în intervalul orar 23.00-06.00.

- În afara intervalului menţionat, operatorii economici care desfăşoară aceste activităţi au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune, precum şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi.

- Interzicerea desfăşurării activităţii cu publicul pentru operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 23.00-06.00.

Sporuri pentru angajaţii DSP-urilor

Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care se acordă sporuri de 40% la salariul de bază pentru personalul din comitetul director al direcţiilor de sănătate publică. Inspectorii sanitari care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică vor beneficia de un spor de 30% din salariul de bază.

Măsura are ca scop ajustarea diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor DSP implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării de alertă. În plus, prin aceste sporuri vizăm atragerea de personal calificat pe de-o parte şi menţinerea celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este redus.

În vederea eliminării inechităţilor privind mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, actul normativ reglementează începând cu 1 august ca personalul paramedical, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor cu COVID-19 să beneficieze de sporurile pentru condiţiile de muncă peste limita minimă prevăzută legal. Nivelul concret al sporurilor va fi stabilit de conducerea fiecărei unităţi sanitare de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă.

Măsuri avute în vedere pentru deschiderea anului şcolar 2020-2021

Context

În cea mai mare criză sanitară globală, Guvernul PNL s-a mobilizat pentru gestionarea problemelor structurale din serviciile publice din România.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a reacţionat în vederea reducerii riscurilor la care erau expuşi elevii, studenţii şi profesorii din România încă din data de 24 februarie, când a luat măsura de a limita sau suspenda toate activităţile care implicau deplasări în străinătate, precum şi organizarea oricăror manifestări colective şcolare sau extraşcolare care implicau un număr mare de participanţi. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu ambasade şi consulate, a reuşit să readucă în ţară, de urgenţă, uneori cu eforturi de mobilizare impresionante, pe cei care erau plecaţi în deplasări la studii de scurtă şi lungă durată, în cadrul programelor de mobilităţi.

În ceea ce priveşte continuarea procesului de educaţie, deciziile luate au fost întotdeauna în concordanţă cu situaţia epidemiologică, pornind de la realităţile sistemului, un sistem care NU a fost pregătit pentru trecerea imediată la învăţarea online.
Ulterior suspendării cursurilor, în luna martie, a urmat o altă serie de măsuri menite să protejeze sănătatea elevilor şi a cadrelor didactice. Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, olimpiadele şi concursurile şcolare, precum şi simulările pentru examenele naţionale au fost anulate.

Din primul moment s-a lucrat la elaborarea unor scenarii realiste privind continuarea procesului educaţional şi a susţinerii examenelor naţionale, într-un context cu foarte multe variabile. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pornit întâi de toate cu recomandarea de a continua învăţarea de acasă, în primul rând ca un suport emoţional pentru elevi şi familiile lor, într-un efort de recunoaştere a impactului suspendării cursurilor din şcoli. Realităţile sistemului de educaţie au fost ajustate în doar câteva săptămâni, pentru a sprijini "şcoala de acasă", prin implicarea tuturor celor dedicaţi educaţiei, profesorilor, părinţilor, voluntarilor din organizaţii şi companii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat campania #ÎmiPASĂ #ŞcoaladeACASĂ. Aceasta s-a desfăşurat în perioada martie - aprilie 2020 şi a avut drept scop conştientizarea faptului că procesul de învăţare trebuie să continue cu #ŞcoaladeACASĂ prin intermediul soluţiilor alternative: cursuri suport online, lecţii TV etc. Totodată, prin intermediul acestei campanii au fost transmise elevilor, studenţilor şi părinţilor mesaje de susţinere şi de încurajare în acest sens şi sugestii de a se proteja de infectarea cu noul coronavirus. S-au alăturat acestei campanii următoarele persoane publice: Andreea Esca, Mihai Bobonete, Cătălin Striblea, Dan Negru, Virgil Ianţu, Horia Tecău, Marius Manole, Alexandru Papadopol, Nadia Comăneci, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Mihai Bendeac, Marian Drăgulescu, Denis Roabeş, Andreea Răducan, Mihai Petre, Radu Albu, Loredana Dinu, Mircea Popa (Mircea Bravo).

Procesul de învăţare a continuat online, atât în mediul preuniversitar, cât şi în cel universitar şi MEC s-a mobilizat pentru aprobarea cadrului legal care să reglementeze învăţarea online.

Având în vedere Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prin care s-a instituit la art. 78 din anexa nr. 1 faptul că, "Pe durata stării de urgenţă, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităţilor, desfăşurarea de activităţi din planurile de învăţământ, în format online. Derularea acestor activităţi, precum şi modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi în ceea ce priveşte învăţământul universitar se statuează la art. 79 din anexa nr. 1 faptul că, "Pe durata stării de urgenţă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online",

Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 58 din 23 aprilie 2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ, prin care desfăşurarea tuturor activităţilor de predare - învăţare - evaluare, aferente semestrului al II-lea al anului universitar 2019 - 2020, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2019 - 2020, se pot realiza şi în modul online, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă. Activităţile didactice care impun interacţiunea "faţă în faţă" s-au putut recupera în sistem modular, intensiv, după încetarea stării de urgenţă.

Prin derogare de la prevederile anterioare ale Legii, pentru sesiunea 2020, s-a revizuit numărul de inspecţii la clasă necesare pentru evoluţia în carieră prin gradele didactice I şi II, iar pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice s-a avut în vedere şi susţinerea în modul online, în faţa comisiei instituite.

Totodată, pentru a nu afecta drepturile cadrelor didactice titulare din sistemul de învăţământ preuniversitar supuse restrângerii de activitate au fost modificate condiţiile prin care acestea beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, la nivelul unităţii de învăţământ în care este încadrat şi doar pentru personalul didactic care nu era încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată în anul şcolar 2019/2020, la nivelul unităţii de învăţământ la care este arondat de către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, iar metodologia necesară a fost elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Prin ordinul de ministru nr. 4135/21.04.2020 privind instrucţiunile pentru crearea şi/sau întărirea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin învăţare online au fost prezentate măsurile specifice pentru desfăşurarea procesului de învăţare online din învăţământul preuniversitar, modul de raportare a activităţii realizate în online de către profesori, modul de evaluare şi încheiere, în bune condiţii, a anului şcolar 2019/2020.

Subsecvent, la începutul lunii mai, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis Ordinul nr. 4206 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului superior din România, astfel încât pe perioada stării de alertă, precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019 - 2020, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic, au utilizat metode didactice alternative de predare - învăţare - evaluare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a căutat permanent soluţii pentru a-i sprijini pe elevii care nu au avut, nu au acces la şcoala online şi încă din perioada stării de urgenţă, a început difuzarea emisiunilor de TeleŞcoală. Programul Teleşcoala a fost realizat în parteneriat cu Televiziunea Română şi a avut ca scop susţinerea pregătirii elevilor de clasa a VIII-a şi clasa a XII-a pentru susţinerea examenelor naţionale.

S-au realizat şi difuzat peste 400 de lecţii de pregătire la 12 discipline de examen, lecţii realizate atât în limba română, cât şi în limba maghiară. La realizarea acestui proiect au participat 120 de profesori voluntari.

Numărul mare de mesaje de mulţumire din partea elevilor care cu ajutorul acestui program au reuşit să îşi continue educaţia şi pregătirea pentru examenele naţionale a arătat succesul acestui proiect care va continua şi în anul şcolar 2020/2021.

În cadrul parteneriatului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Proacta EDU, a fost lansată prima linie de consiliere psihologică pe tema COVID-19, pentru cadre didactice, elevi şi părinţi.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus la dispoziţia cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor o colecţie de resurse gratuite, necesare continuării învăţării în mediul online, pe Digital pe educred.ro. Portalul centralizează platforme de învăţare şi resurse educaţionale deschise, inclusiv tutoriale şi alte materiale de învăţare destinate formării şi susţinerii cadrelor didactice.

În contextul suspendării cursurilor, pentru pregătirea elevilor în vederea susţinerii examenelor naţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat săptămânal câte cinci teste de antrenament pentru elevii care urmau să susţină examenele naţionale, acestea fiind formulate în concordanţă cu noile programe. Totodată, în cadrul emisiunilor Teleşcoala au fost prezentate unele soluţii ale acestor teste de antrenament, cu explicaţiile necesare pentru a înţelege cât mai bine răspunsurile din baremele de evaluare şi de notare.

Şi formarea profesorilor a suferit modificări, astfel încât programele de formare continuă acreditate pentru forma de organizare de tip faţă-în-faţă, aflate în desfăşurare la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat/particular şi suspendate conform prevederilor legale în vigoare, au fost reorganizate şi s-au desfăşurat în mediul online. Luna iunie a marcat o premieră în procesul de formare, astfel că 199 de grupe de cadre didactice, din toate regiunile ţării - dintre care 84 din învăţământul primar şi 115 din învăţământul gimnazial - au început cursurile de formare continuă acreditate, nivel II, în cadrul CRED. Premiera a constituit-o faptul că toate aceste grupe, mai exact peste 4.500 de cadre didactice, au participat exclusiv online la cursurile CRED, în conformitate cu noile reglementări din sistemul educaţional românesc, adoptate în contextul pandemiei cauzate de noul coronavirus.

La propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în şedinţa de guvern din 7 mai, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind suplimentarea bugetului ministerului cu suma de 150 de milioane de lei pentru anul 2020, sumă destinată achiziţiei de dispozitive electronice conectate la internet, necesare dotării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, în vederea asigurării accesului la activităţile didactice la distanţă elevilor din medii defavorizate, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar. Prin programul naţional ,,Şcoala de acasă" sunt în curs de achiziţionare dispozitivele conectate la internet, pentru 250.000 de copii din mediile dezavantajate, dispozitive care sunt planificate să ajungă în şcoli până pe data de 14 septembrie.

La 15 iunie, a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial, ordinul comun între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, privind măsurile necesare în vederea redeschiderii creşelor, grădiniţelor, afterschool-urilor pentru prevenirea îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2, astfel încât părinţii care au dorit să beneficieze de serviciile oferite de grădiniţele/unităţile de învăţământ preşcolar de stat, în perioada vacanţei de vară, au putut depune cereri în acest sens la unităţile de învăţământ pe care le-au frecventat copiii.

Pe data de 16 iunie, prin Hotărâre de Guvern, a fost repartizată suma de 31.269.000 de lei din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzută în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe anul 2020, pentru lucrări de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurarea cu utilităţi a acestora, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, 17.000.000 de lei fiind alocate în vederea continuării lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurării cu utilităţi a 272 de unităţi de învăţământ preuniversitar, lucrări începute şi finanţate parţial în anul 2019. Alte 14.269.000 de lei au fost destinate finanţării lucrărilor de amenajare a unor grupuri sanitare, precum şi asigurării cu utilităţi a acestora, în 103 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, care nu dispun de grupuri sanitare conforme.

În contextul parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), Ministrul Educaţiei şi Cercetării, a emis ordinul care reglementează acordarea locurilor distincte la admiterea în licee pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, proveniţi din şcolile gimnaziale speciale şi de masă. Este prima dată când pentru aceşti elevi se deschide poarta marilor colegii naţionale, precum şi rute alternative de învăţare şi calificare.

Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a pregătit sistemul educaţional pentru ca elevii din anii terminali să poată reveni în luna iunie în şcoli şi licee, să se pregătească pentru examenele naţionale, pe care să le poată susţine în condiţii de siguranţă. A fost un efort responsabil de modificare a tuturor metodologiilor şi procedurilor de înscriere şi organizare a acestor examene. S-a introdus procedura de înscriere online, atât pentru susţinerea examenelor de final, cât şi pentru admiterea/înscrierea în forma de învăţământ pentru care elevul/studentul a optat în continuare. Inclusiv transmiterea contestaţiilor la rezultatele examenelor s-a putut realiza şi prin mijloace electronice.

Pentru admiterea la liceele vocaţionale, la şcolile profesionale şi cele în sistem dual, probele de competenţă şi de aptitudini au fost înlocuite cu echivalări de note din gimnaziu, prezentarea unor portofolii sau susţinerea unor probe, interviuri online.

Prin elaborarea ordinului de revizuire a programelor de examen pentru Evaluarea Naţională a absolvenţilor de clasa a VIII-a şi examenul naţional de Bacalaureat şi eliminarea conţinutului aferent semestrului al II-lea al anului şcolar în curs, s-a asigurat egalitatea de şanse pentru toţi elevii care au absolvit învăţământul gimnazial, respectiv liceal. S-a asigurat astfel o bază de evaluare obiectivă, la nivel naţional, a competenţelor specifice formate/dezvoltate, dar şi a conţinuturilor corespunzătoare parcurse de elevi pe parcursul învăţământului gimnazial/liceal, respectiv în clasa a VIII-a/a XII-a până la finalizarea semestrului I al anului şcolar 2019-2020.

Potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea unor măsuri în domeniul educaţiei, pentru anul şcolar 2019-2020, ca măsură de limitare a riscurilor de infecţie cu noul coronavirus, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale s-au echivalat/recunoscut în baza mediilor obţinute sau a certificărilor echivalente, fără să fie nevoie ca elevii să susţină probe în faţa comisiilor de examen.

Atât pentru examenul de evaluare naţională, cât şi pentru cel de bacalaureat s-au organizat etape speciale. Astfel, elevii aflaţi în izolare/confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus au putut susţine probele examenului de evaluare naţională conform unei proceduri speciale, în perioada 22 iunie-4 iulie. Şi absolvenţilor de liceu li s-a oferit această şansă, etapa specială a examenului de bacalaureat începând cu data de 6 iulie. Aceste etape speciale s-au adresat doar absolvenţilor care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecţiuni cronice care pot creşte receptivitatea sau severitatea afecţiunii în contextul pandemiei sau au fost spitalizaţi/internaţi în prima etapă a examenelor naţionale, pentru diverse afecţiuni. Calendarele de examen au oferit şanse egale elevilor participanţi la sesiunile speciale, atât pentru admiterea la liceu, cât şi pentru concursurile de admitere în învăţământul universitar.

Guvernul României, alături de autorităţile publice locale, a sprijinit implementarea de măsuri de siguranţă sanitară atât în perioada celor două săptămâni de pregătire pentru examen, cât şi pe parcursul susţinerii examenelor naţionale. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare, a verificat fizic, în teren, modul în care şcolile şi liceele, au respectat aceste măsuri.

Fiecare şcoală şi liceu, fiecare centru de examen, a dispus de echipamente şi materiale de protecţie (covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini) şi s-a asigurat respectarea distanţării fizice.

Aşa cum am precizat şi mai sus, o preocupare a fost asigurarea condiţiilor astfel încât calendarul de mobilitate a cadrelor didactice să poată fi respectat. Ca urmare a modificării în Parlament a reglementărilor aferente instituirii stării de alertă, acest calendar a fost suspendat şi examenul naţional de titularizare a fost amânat, din 15 în 29 iulie.

Pentru anul şcolar 2019-2020, cadrelor didactice care au susţinut examenul pentru definitivare în învăţământ li s-a recunoscut nota obţinută la ultima inspecţie la clasă, susţinută în calitate de cadru didactic calificat. Ca urmare a faptului că Parlamentul României a reuşit, într-un final, să revină asupra restricţiei de organizare a examenelor naţionale, examenul de definitivat s-a organizat în bune condiţii, la data de 22 iulie.

Examenele susţinute de studenţi - licenţă, disertaţie, doctorat/ Admitere facultate

Măsurile specifice (inclusiv sesiuni de examene online, finalizare de studii online, admitere online etc.) au fost adoptate şi implementate de fiecare instituţie de învăţământ superior, fiind elaborate metodologii proprii de organizare a examenelor de admitere, respectiv de finalizare a studiilor universitare, în conformitate cu Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, respectiv cu Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat, adaptate condiţiilor specifice generate de COVID-19.

În plus, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a permis universităţilor româneşti accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) pentru a facilita procesul de admitere în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, având acces la informaţii oficiale privind parcursul educaţional al elevilor.

În baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, fiecare instituţie de învăţământ superior şi-a stabilit condiţiile specifice de organizare a examenelor (modalităţile de susţinere), inclusiv calendarul de desfăşurare a acestora. În acest context, sesiunile privind concursul de admitere la cele trei cicluri de studii universitare (licenţă, master, doctorat) nu sunt finalizate la toate universităţile. Din datele comunicate de către instituţiile de învăţământ superior (70 universităţi din totalul de 88), avem următoarea situaţie sintetică referitoare la susţinerea examenelor în sistemul de învăţământ superior, sesiunea iunie - iulie 2020:

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE - total 70

LICENŢĂ

Situaţie examene de finalizare studii universitare / Situaţie examene de admitere
Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
45,8 18,5 35,7 48,5 10 41,5

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE

MASTER

Situaţie examene de finalizare studii universitare (total 55) / Situaţie examene de admitere (total 28)
Online 100[%] Fizic 100[%] Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
65,4 16,4 18,2 46,5 10,7 42,8

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DE STAT ŞI PARTICULAR ACREDITATE

DOCTORAT

Situaţie examene de finalizare studii universitare (total 34) / Situaţie examene de admitere (total 20)
Online 100[%] Fizic 100[%] Hibrid Online 100[%] / Fizic 100[%] / Hibrid
35,4 2,9 61,7 70 5 25

De exemplu:

* UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA" DIN BUCUREŞTI a organizat examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă astfel: pentru Facultatea de Medicină 2 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi online (susţinerea lucrării în procent de 100%); pentru Facultatea de Medicină Dentară, Farmacie şi FMAM 3 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi on line (2 probe 100%)

* UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă, pe lângă examenul online (proba scrisă) a fost prevăzută proba practică şi s-a desfăşurat la sediul Facultăţii de Medicină Veterinară.

* UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare, studentul/doctorandul s-a deplasat la sediul UNMB pentru a realiza o transmisiune live streaming, având la dispoziţie instrumentele, aparatura de înregistrare şi personalul tehnic al instituţiei; transmisiunea a putut fi urmărită de către membrii comisiei atât online, cât şi direct, de la sediul instituţiei.

În ceea ce priveşte examenele de admitere la instituţiile de învăţământ superior, universităţile din domeniul ştiinţelor medicale au organizat în mod fizic (on site) admiterea la studii universitare de licenţă, cu participarea unui număr total de 11.340 candidaţi, fiecare universitate prezentând următoarea situaţie cu privire la numărul de candidaţi:

Nr. Universitate / Nr. candidaţi

1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA" DIN BUCUREŞTI - 3326
2. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "IULIU HAŢIEGANU" DIN CLUJ-NAPOCA - 1830
3. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA - 1730
4. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" DIN IAŞI - 2336
5. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE "GEORGE EMIL PALADE" DIN TÂRGU MUREŞ - 1016
6. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "VICTOR BABEŞ" DIN TIMIŞOARA - 1102

Stadiul implementării planului de măsuri privind deschiderea anului şcolar/universitar 2020-2021

În lunile septembrie, respectiv octombrie, va începe un an şcolar/universitar - test de responsabilitate şi solidaritate de sprijinire a preşcolarilor, elevilor, studenţilor şi profesorilor pentru adaptarea la noile condiţii de predare-învăţare-evaluare, dar şi de prezenţă şi relaţionare, impuse de contextul generat de epidemia COVID-19.

Guvernul şi-a asumat la baza acestui efort un set de principii fundamentale care vor fi urmărite în fiecare dintre acţiunile planificate:
- Prioritizarea sănătăţii şi siguranţei - este o criză în primul rând sanitară, ce nu trebuie agravată;
- Susţinerea echilibrului emoţional - al elevilor şi studenţilor, al profesorilor, al familiilor acestora;
- Oferirea oportunităţilor de învăţare predictibile, cu instrucţiuni clare - scenariile avute în vedere vor fi detaliate astfel încât directorii de şcoli, profesorii, elevii şi părinţii să îşi poată planifica activităţile cu responsabilitate şi profesionalism;
- Întreţinerea conexiunilor cu profesorii şi colegii - în această criză este nevoie de toţi, împreună, pentru a reuşi să fim bine şi să nu pierdem ani, elevi, timp de învăţare şi dezvoltare;
- Asigurarea echităţii accesului la educaţie - există deja măsuri luate, ele vor fi completate în următoarele săptămâni. Suntem conştienţi că fiecare elev contează. De exemplu, elevii din familii defavorizate vor primi tichete în valoare de 500 de lei pentru începutul de an şcolar;
- Luarea în considerare a nevoilor profesorilor, elevilor şi părinţilor - procese ample de consultare a actorilor implicaţi au fost deja derulate, aceştia participă la decizii. În premieră, prin Consiliile de Administraţie ale fiecărei unităţi de învăţământ se poate modela felul în care activitatea şcolii va fi organizată, astfel încât să fie asigurată învăţarea în siguranţă;
- Decizia este descentralizată, ceea ce înseamnă adaptabilitate şi flexibilitate - fiecare localitate va putea organiza activitatea în funcţie de situaţia epidemiologică şi infrastructura disponibilă. Profesorii îşi vor putea organiza activitatea şi în altă structură de orar, în condiţiile respectării normei de predare;
- Fezabilitate financiară şi sustenabilitate - fonduri publice naţionale, fonduri publice europene, fonduri ale administraţiei publice locale au fost identificate şi sunt puse la dispoziţie pentru ca şcolile şi universităţile să se deschidă pentru copii şi studenţi.
Grupul interministerial şi Preşedinţia României au întâlniri constante şi invită la aceste reuniuni asociaţiile de elevi, părinţi, profesori, şcoli private şi de stat, societatea civilă pentru a găsi soluţii optime în vederea începerii anului şcolar.

De asemenea, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a creat un Grup de Lucru cu atribuţii în ceea ce priveşte pregătirea sistemului de învăţământ pentru deschiderea anului şcolar/ universitar în condiţii optime, în contextul pandemiei de COVID-19. În cadrul Grupului de lucru s-a proiectat un plan de măsuri care a vizat analiza şi dezvoltarea a trei componente majore: infrastructură, curriculum şi resurse.

Pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor în unităţile / instituţiile de învăţământ, s-a constituit un grup de lucru interministerial, aprobat prin OMEC/OMS. Acesta a elaborat Ghidul de sănătate şi protecţie pentru unităţile / instituţiile de învăţământ, care prevede:

- Reguli de igienă pentru elevi şi personal;
- Măsuri de curăţenie şi dezinfecţie a spaţiilor;
- Reguli privind limitarea contactului între elevi, cadre didactice, personal;
- Criterii de organizare a spaţiilor în care se desfăşoară procesul educaţional;
- Modalităţi de organizare a programului şcolar;
- Protocoale pentru organizarea activităţilor în cantine şi cămine (internate şcolare);
- Protocoale de transport;
- Protocoale de triaj epidemiologic;
- Criterii de suspendare a cursurilor şcolare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat în luna iulie inventarierea şi analiza spaţiilor educaţionale existente, disponibile şi încadrarea lor în funcţie de:

- mediu: rural, rural izolat, urban mic, urban mare, Bucureşti;
- numărul total de elevi şi efectivele per clasă;
- numărul de schimburi.

În urma acestei analize, s-a luat decizia ca unităţile de învăţământ să poată decide autonom modul de reluare şi organizare a activităţii începând cu luna septembrie, în condiţii de siguranţă şi în limitele scenariilor stabilite la nivel naţional.

La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost realizată o hartă interactivă a structurii educaţionale (http://sig.forhe.ro) - instrument dezvoltat în cadrul unui proiect cu asistenţă tehnică de la Banca Mondială. În acest moment, sunt în curs de actualizare informaţiile privind resursele materiale la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Scopul acestui instrument este acela de a pune la dispoziţia factorilor decidenţi atât la nivel central, cât şi local (MEC, ISJ, UAT, Unităţile de învăţământ), informaţiile necesare pentru optimizarea şi descentralizarea deciziilor în ceea ce priveşte procesul de educaţie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Ulterior, pe baza informaţiilor actualizate, vor putea fi făcute intervenţii de sprijin, inclusiv alocate finanţări din fonduri naţionale sau fonduri europene.

În această perioadă, este în derulare realizarea analizelor de risc de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Aceasta înseamnă modelarea scenariilor 1 şi 2 (verde şi galben), prin simularea condiţiilor de distanţare fizică - realizarea oglinzilor sălilor de clasă, prin respectarea distanţei de minimum 1 metru între elevi.

Rezultatele simulărilor de organizare a spaţiilor educaţionale din această perioadă vor fi:

- Stabilirea necesarului de suplimentare a spaţiilor educaţionale;
- Stabilirea necesarului de cadre didactice (norme);
- Stabilirea&