"Infecția cu coronavirus produce astfel de probleme, în mod evident. Dacă la infecție eu am între 10% și 20% dintre persoane care au probleme de coagulare, e una, și dacă am unul la 100.000, cum a fost la vaccinul Johnson&Johnson, este cu totul altceva.", a explicat profesorul Rafila.
"Nu există vaccin perfect. Faptul că se încearcă ameliorarea formulei vaccinului bazat pe adenovirus, este un lucru foarte bun. Dar el trebuie să rămână și imunigen, adică să determine și un răspuns imun. Pentru că dacă nu produce nicio reacție adversă dar nici nu este imunogen, atunci iar nu este în regulă. Trebuie să existe un echilibru.
Dacă acest lucru este cunoscut, trebuie inclus în prospectul vaccinului, și persoanele care sunt la risc sunt excluse de la vaccinarea cu acest tip de produs." a mai precizat acesta.
Oamenii de știință și-au dat seama de ce se formează uneori cheaguri de sânge după vaccinarea anti-COVID
Oamenii de ştiinţă din Germania afirmă că au descoperit de ce se formează cheaguri de sânge după vaccinurile anti-COVID-19 de la AstraZeneca şi Johnson&Johnson. Specialiștii cred că s-ar putea face modificări pentru a opri această reacţie.
Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, care desfășoară din martie cercetări despre această afecţiune rară, a declarat că studiul său a arătat că problema este cauzată de vectorii adenovirus pe care ambele vaccinuri îi utilizează pentru a livra proteina spike a virusului Sars-Cov-2 în organismul uman, potrivit Mediafax.
Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei. Odată ajunse în nucleul celulei, anumite părţi ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă.
Proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celule în corp, declanşând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, conform teoriei lui Marschalek.
În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer şi Moderna nu pătrund niciodată în nucleu.
Marschalek crede că există o rezolvare dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvenţa proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia. J&J a luat deja legătura cu laboratorul Marschalek pentru a cere îndrumări şi a căutat modalităţi de a-şi adapta vaccinul pentru a preveni îmbinarea, a spus el.
Marschalek a declarat că a prezentat concluziile laboratorului său Institutului Paul-Ehrlich al guvernului german şi organismului consultativ al ţării privind vaccinarea şi imunizarea. „Au fost surprinşi de descoperirile noastre, pentru că nimeni nu se gândea la problema îmbinării”, a spus el.
Reacţia rară de coagulare a sângelui, care a întrerupt vaccinarea cu AstraZeneca şi J&J în multe ţări, a fost înregistrată la 309 din cele 33 de milioane de persoane care au primit vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie, provocând 56 de decese. În Europa, cel puţin 142 de persoane s-au confruntat cu problema cheagurilor de sânge din cei 16 milioane de beneficiari ai vaccinului.