„Este un prim semnal în legătură cu rezerviștii voluntari de care are nevoie Armata Română. Tineri care să aibă niște deprinderi, din punct de vedere al pregătirii fizice și militare, ca în caz de nevoie să ne putem baza pe ei. Nu este un serviciu militar obligatoriu. Nu este vorba de tineri luați cu arcanul, ci oameni care se duc de bună voie. Este încurajator.”, a mai spus Radu Tudor.
400 de rezervişti ai ţării noastre s-au înscris voluntar să apere ţara în caz de urgenţă. În perioada aceasta au loc antrenamente speciale pentru care au fost selectaţi și urmează să reprezinte România la un concurs al NATO, care va avea loc în Atena.
Invitat la emisiunea Punctul de Întâlnire, generalul Virgil Bălăceanu, unul dintre inițiatorii acestui program de pregătire, a spus câteva cuvinte despre acest proiect:
„Suntem în a doua etapă. Anul trecut am avut un antrenament comun cu rezerviștii americani pe problematica acestui pentatlon. Este o formă de pregătire complementară. Sperăm că Ministerul Apărării ne va ajuta pentru organizarea Cupei Rezervistului Militar. Cele 15 zile de pregătire trebuiesc completate și cu alte forme de pregătire. Sunt mândru de ei și de acel slogan pe care l-au lansat ”vincit qui se vincit” (n.r. învingător este cel ce se învinge pe sine).”
Rezerviştii sunt extrem de importanţi în cazul în care este declarată starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau chiar de război. Prin contractele încheiate cu MAPN pot deveni, în caz de nevoie, ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri sau soldați.
În timp ce militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați, rezerviștii voluntari trebuie să fie prezenți la unităţile lor doar în perioadele de instruire.
În perioada în care sunt solicitati, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă. În restul timpului, când își continuă activitățile civile, li se acordă 30% din salariul funcției militare pe care o au ca rezervisti.
Pentru că războiul declanşat de Rusia se desfăşoară la câteva sute de kilometri de noi, rezerviştii recunosc că au emoţii. În viaţa de zi cu zi sunt hidrologi, tehnicieni sau antrenori, iar un eventual conflict pe teritoriul ţării le creează emoții firești. Cu toate acestea, dorinţa de a apăra ţara depăşeşte frica.
Urmăriți reportajul Antena 3 despre rezerviștii voluntari români mai jos: