4,5 milioane de români folosesc antibioticile pe post de panaceu, însă, ele nu pot trata orice afecțiune – mai ales infecțiile de natură virală, precum cele care provoacă guturaiul, laringitele și bronșitele acute. Drept urmare, se recomandă o atenție sporită și administratea lor doar la recomandarea medicilor.
"În mod normal, răceala și gripa nu se tratează cu antibiotic. Când vobim de răceală vorbim de fapt de un cumul de simptome pe care le are pacientul. Toate par a fi simptome datorate infecțiilor virale, și cum antibioticul are rost să îl folosim numai pe microbi, evident că o răceală sau o gripă, care este virală, nu își găsește rezolvarea cu un tratament antibiotic.", a spus medicul Budu Vlad, Președinte Societatea Română de Rinologie.
Dar rinosinuzita se tratează cu antibiotic?
"Rinosinuzita este o boală aparte. Dacă secrețiile sunt purulente și sunt suprainfectate cu microbi, tratamentul cu antibiotic este în regulă. Dacă sinuzita este virală, cu siguranță nu avem de ce iniția un tratament antibiotic.", mai spune medicul.
Rinosinuzita cronică poate fi tratată și cu ajutorul chirurgiei endoscopice, care reprezintă o metodă elegantă, printr-o abordare minim invazivă.
Ce se întâmplă atunci când luăm tratament cu antibiotic, dar nu este cazul?
"Este un fenomen care se întâmplă tot mai frecvent la noi în țară. Pacientul, de la primul simptom, fără a avea un diagnostic pus decide că se rezolvă cu antibiotic. După o zi, două, simptomatologia se cam remite, moment în care și pacientul decide iarăși să nu mai ia nici antibiotic, nici altceva. Vă dați seama că în acel moment, organismul pacientului capătă rezistența la antibioticul respectiv, astfel că dacă va fi nevoie o refolosire a acestui tip de antibiotic, lucrurile nu vor sta bine, pentru că nu vom mai avea rezultate.", a mai precizat medicul.
Consumul excesiv de antibiotice a dus în ultimii ani și la răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la acest tip de tratament.
"În ultimii doi ani, aproape 4,5 milioane de români au consumat antibiotice pentru răceli banale, pentru durere în gât, deci mai mult pentru simptome decât pentru boli. Vedem că de aproape 40 de ani nu s-a descoperit nicio clasă nouă de antibiotice și asta ne arată că de fapt tratamentul cu antibiotice a căpătat o rezistență foarte mare la noi în țară, iar predicțiile mondiale sunt ca în 2050 să nu mai existe pe piață antibiotice, care să rezolve infecțiile.", mai spune medicul.
Din acest motiv, fiecare pacient ar trebui să devină responsabil și să țină cont de câteva principii de bază.
"Pacientul ar trebui să știe că nu orice răceală se tratează cu antibiotic. Antibioticul este bun într-o infecție și nu într-o inflamație. În al doilea rând, un antibiotic trebuie prescris, iar prescripția se poate face în urma unui consult medical, pe baza unei rețete pe care o onorează un farmacist. Și a treia linie directoare, dacă avem mai multe antibiotice care distrug acel microb, o să luăm conform ghidurilor de practică.", mai adaugă medicul Budu Vlad.
În țara noastră se supraprescrie antibiotic?
"Da, din nefericire, asta constatăm în ultimii ani. Două cauze sunt primordiale aici. În primul rând, este medicul care supraprescrie antibiotic și mă refer în special la medicul de familie, medicul ambulator, medicul de policlinică, care supraprescrie antibiotic într-un mod medicină definsivă, în ideea de a nu se suprainfecta, dar suprainfecția este foarte rară. Al doilea palier de care ne lovim, este palierul pacient. Insistența unui pacient de a primi antibiotic ar trebui temperată.", a mai spus medicul.