Noi tensiuni între București și Bruxelles. La scurt timp după ce Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene, și-a încheiat vizita oficială în România, a apărut un raport în care țara noastră este avertizată că va depăși deficitul dacă Guvernul Grindeanu va aplica legea salarizarii unitare.
Comisia Europeană a redus estimarea pentru creşterea economică a României în 2017, cu 0,1%, de la 4,4% la 4,3%, sub nivelul anunţat de Guvernul României, de 5,2%. CE a păstrat rata de creştere cu 3,7% pentru anul 2018, se arată în prognoza economică pentru primăvară.
Actualul deficit guvernamental este aşteptat să continue să se deterioreze din cauza cererii interne puternice şi a creşterii importului. În 2017, deficitul guvernamental general este estimat să ajungă la 3,5% din PIB, iar în 2018 este aşteptat să ajungă la 3,7% din PIB.
Ca o consecinţă a relaxării fiscale, deficitul structural guvernamental este prognozat să crească de la aproape jumătate de procent din PIB în 2015 la 2,5% în 2016 şi la 4% în 2018. În ciuda creşterii puternice a PIB-ului, rata datoriei din PIB este prognozată să crească de la 38% în 2015 la 40,9% în 2018.
Proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ asupra prognozei fiscale, cu un posibil impact asupra balanţei deficitului guvernamental de până la -2% din PIB în 2018. Forma finală a legii salarizării şi programul nu erau cunoscute la finalul realizării prognozei Comisiei Europene.
CE susţine că inflaţia ar urma să crească treptat şi să reintre în normele stabilite de Banca Naţională (2,5% ± 1 punct procentual), generată de cererea internă intensă, majorări de salarii şi stimuli fiscali adiţionali. Inflaţia medie anuală este prognozată să ajungă la 1,1% în 2017 şi să crească la 3% în 2018.
Principalul risc al perspectivei menţionate este reprezentat de posibilitatea altor stimuli fiscali, care ar putea sprijini cererea internă pe termen scurt, dar cu costul sustenabilităţii finanţelor publice. Întârzierea sau absenţa reformelor structurale pentru sprijinirea beneficiilor competiţiei ar putea avea un efect negativ asupra creşterii exporturilor şi, astfel, să afecteze balanţa externă.