Cel puțin 250.000 de persoane au ieșit, sâmbătă, în Franța, să protesteze împotriva creșterii influenței extremei drepte înaintea alegerilor legislative anticipate convocate de președintele Emmanuel Macron. În același timp, coaliția nou formată a stângii pare să înregistreze primele disensiuni, conform informațiilor furnizate de AFP și citate de Agerpres.
Sindicate, organizații și partide de stânga au făcut un apel la un „val popular", pentru a împiedica o nouă victorie a Adunării Naționale (Rassemblement national, RN, de extremă dreaptă) în alegerile din 30 iunie și 7 iulie, după succesul înregistrat duminica trecută la alegerile pentru Parlamentul European, care a determinat dizolvarea Adunării Naționale de către șeful statului.
[GAL layout="2"]Protestele au adunat 250.000 de participanți în țară, dintre care 75.000 la Paris. Sindicatul contestatar CGT a raportat 640.000 de participanți.
În total, aproximativ 200 de proteste erau programate să aibă loc în acest weekend în Franța, cu doar două săptămâni înainte de alegerile legislative, provocând o reconfigurare haotică a peisajului politic al țării.
„Suntem potenţial într-un moment de cotitură pentru democraţie", a apreciat Marylise Leon, şefa CFDT, unul din cele cinci sindicate care au făcut mobilizarea.
Pentru a opri avansul extremei drepte, principalele partide de stânga, de la Franța Nesupusă (France Insoumise, LFI, stânga radicală) la socialiști și ecologiști, au reușit să formeze o alianță, depășind divergențele privind Ucraina și conflictul din Gaza.
Cu toate acestea, coaliția lor, cunoscută sub numele de Noul Front Popular, a întâmpinat primele tensiuni sâmbătă după decizia LFI de a nu include pe listele electorale opozanții liderului lor, Jean-Luc Mélenchon. Cei excluși au acuzat o "epurare" și au criticat decizia ca fiind o "reglare de conturi" din partea lui Mélenchon, un politician văzut de unii ca fiind mai degrabă diviziv decât unificator, fiind învins de trei ori în alegerile prezidențiale.
Alte critici au apărut și în legătură cu includerea pe listele electorale a lui Adrien Quatennens, un apropiat al lui Mélenchon, care a fost condamnat în 2022 pentru violențe conjugale. Marine Tondelier, lidera ecologiștilor, s-a declarat "extrem de șocată" de această "epurare" și a convocat o reuniune de urgență a structurilor superioare ale partidului său. Olivier Faure, șeful socialiștilor, a denunțat și el "scandaloasa înlăturare" a deputaților LFI.
În ciuda animozităților sale față de LFI, fostul președinte socialist al Republicii Franceze, François Hollande (2012-2017), a anunțat surprinzător că va candida la alegerile legislative în departamentul Corrèze, în centrul Franței. El a explicat că a luat această decizie pentru că situația este mai gravă acum decât oricând.
În timp ce președintele Macron se afla la summitul G7 în Italia și la un summit pe tema Ucrainei în Elveția în acest weekend, el a comentat că divergențele din rândul stângii sunt un "spectacol de incoerență", comparând situația cu "nebunia" și subliniind lipsa de seriozitate.
În context politic, președintele RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani și candidat pentru funcția de premier, a remarcat că doar "două formațiuni politice" par să poată constitui un guvern: partidul său și noua coaliție a stângii.
În sondajele de opinie, partidul său conduce în prezent, cu 33% din intențiile de vot, în fața Noului Front Popular cu 25% și a majorității prezidențiale cu 20%.
În timp ce dreapta republicană se confruntă cu convulsii după apelul președintelui Republicanilor, Eric Ciotti, de a se alia cu RN, tribunalele din Paris au provocat noi tulburări vineri prin invalidarea excluderii sale din partid.
Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, a exprimat speranța că Europa va reține "mesajul" transmis de alegerile europene, marcate de creșterea extremei drepte, fără să menționeze în mod specific Franța.