Un TIR încărcat cu materiale de construcții s-a răsturnat în Comarnic. Circulația în zonă e dificilă
Publicat acum 3 ore si 30 minute
Curtea de Apel Bucureşti a amânat, miercuri, pentru 15 iunie, pronunţarea sentinţei în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova, în care fostul preşedinte al FRF Mircea Sandu şi fostul preşedinte al LPF Dumitru Dragomir au fost condamnaţi în primă instanţă la câte trei ani închisoare cu suspendare, fiind obligaţi să plătească despăgubiri de 240 milioane euro.
La ultimul termen al procesului, desfăşurat pe 17 mai, un procuror de la DNA a cerut ca Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir să fie condamnaţi la pedepse maxime pentru abuz în serviciu şi folosirea influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere.
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal Mircea Sandu şi fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti, în iunie 2016, la câte trei ani închisoare cu suspendare.
Potrivit deciziei TB, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir au fost obligaţi să plătească în solidar cu FRF şi LPF despăgubiri către SC Fotbal Club Universitatea Craiova SA în valoare de 1.084.592.000 lei (aproximativ 240 milioane euro).
Cei doi au fost trimişi în judecată în iunie 2013 pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată; folosirea influenţei ori autorităţii persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite şi sustragere de sub sechestru.
De asemenea, au fost deferite justiţiei atât FRF, cât şi LPF pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi sustragere de sub sechestru.
Procurorii au reţinut că, în data de 20 iulie 2011, la o şedinţă a Comitetului Executiv al FRF s-a hotărât excluderea provizorie a SC Fotbal Club U Craiova SA, club al cărui patron era Adrian Mititelu, din cauza încălcării grave a statutului federaţiei, fără a se detalia şi motiva în ce au constat încălcările şi gravitatea lor.
"Pentru luarea deciziei de excludere, la adoptarea căreia nu s-au respectat prevederile statutare, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, membri ai Comitetului, în calitatea lor de conducători ai FRF, respectiv ai LPF, şi-au folosit influenţa şi autoritatea faţă de ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al FRF. Convingerea membrilor Comitetului Executiv s-a format doar pe baza materialului succint încheiat de un consilier juridic şi pe susţinerile celor doi reprezentanţi ai FRF, respectiv LPF - Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. La baza acuzaţiilor formulate împotriva SC Fotbal Club U Craiova SA au stat o serie de acţiuni civile intentate de club fostului antrenor şi manager, acţiuni care au fost prezentate, în mod nereal, ca fiind îndreptate împotriva Federaţiei, ceea ce a fost considerat de cei doi inculpaţi drept încălcare gravă a statutului", explica DNA.
Potrivit procurorilor, deşi măsura urma să fie supusă validării Adunării Generale a FRF, ea fiind una provizorie, Comitetul Executiv a stabilit că respectiva hotărâre intră în vigoare de la data adoptării sale - 20 iulie 2011.
"Ulterior, la data de 25 iunie 2012, printr-o sentinţă civilă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că măsura excluderii provizorii a Clubului U Craiova a fost adoptată cu 'un manifest exces de putere, iar prin punerea sa în aplicare s-au produs deja consecinţe iremediabile din punct de vedere material şi al activităţii sportive, care se perpetuează în timp'. Concret, urmare a deciziei de excludere a Fotbal Club U Craiova SA din FRF, contractele civile dintre aceasta şi jucătorii săi de fotbal au fost desfiinţate, iar jucătorii au fost legitimaţi la alte cluburi sportive, fără nicio contraprestaţie aferentă drepturilor federative ale acestora. Toate acestea, în condiţiile în care drepturile federative fuseseră puse sub sechestru legal, aplicat pe seama clubului craiovean, ca urmare a existenţei unor obligaţii faţă de bugetul statului", susţin procurorii.
DNA amintea că, în 31 ianuarie 2011, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj dispusese sechestrarea bunurilor mobile ale clubului şi totodată indisponibilizase 39 de jucători de fotbal care aveau încheiate contracte civile, sub aspectul valorii de contract, ca drepturi federative apreciate la suma de 15,8 milioane lei.
Sursă: Agerpres