Documentul nu prevede însă sancțiuni concrete pentru elevii agresivi sau pentru profesorii care nu acționează corespunzător. Autoritățile încep lupta împotriva bullying-ului și agresiunilor din școli cu împărțirea tipurilor de violență pe categorii.
Scuiparea, trântirea, îmbrâncirea, ironia, insultele și poreclele sunt considerate violențe ușoare, dacă sunt comise de numai trei ori pe lună. Abia la a patra faptă devin violențe grave.
Specialiștii în Drept susțin că gravitatea faptei nu ar trebui stabilită în funcție de câte ori se repetă.
”O anumită faptă de violență în interiorul școlii ar trebui să fie evaluată prointr-o dinamică, adică în ce fel se comportă o anumită persoană împotriva altei persoane, ce tip de act de violență manifestă.
Modificările ar trebui duse către sensul acesta și nu neapărat la identificarea de câte ori s-a întâmplat o anumită faptă pentru a o cataloga mai gravă sau mai puțin gravă”, susține avocatul Adrian Cuculis.
Proiectul Ministerului Educației are și alte lacune. Tocmai de aceea, reprezentanții Federației Părinților au depus nu mai puțin de 50 de amendamente.
În cazul unor situații de bullying sau violență, cadrele didactice au obligația să intervină, să apleneze conflictul, să anunțe autoritățile, dar și părințoo. Pe de altă parte, profesorii spun că nu au pregătirea necesară să intervină în anumite situații.