Trei sferturi din populaţia globului suferă din cauza stresului. Asta arată ultimele date în domeniu. Oamenii de ştiinţă studiază acum stresul, depresia, anxietarea ca fiind bolile secolului.
Poate duce stresul la boli grave? Ne putem vindeca de o afecţiune prin puterea gândurilor pozitive? Cât de aproape sunt oamenii de ştiinţă israelieni de găsirea unui tratament pentru Alzheimer? Iată răspunsurile profesorului Alon Chen, preşedintele Insitutului Weizmann.
"Anxietatea și post-trauma și chiar depresia și altele, au două componente majore. Una este predispoziția genetică, ceea ce înseamnă că avem ceva în genele noastre care ne face susceptibili, sensibili la dezvoltarea unei boli, și nu este vina noastră. De la părinții noștri. Este ceva ce primim de la părinții noștri. Am moștenit acest lucru.
Trei sferturi din populaţia globului este afectată de stres
Dar aceasta este doar o parte. Aceasta va fi jumătatea. Iar a doua parte, care nu este la fel de importantă, este mediul înconjurător. Iar mediul este tot ceea ce bem, ce mâncăm, ce fumăm, ce respirăm și stresul. Stresul este probabil cel mai important factor de mediu care ne influențează în cele din urmă sănătatea.
- Poate stresul să ne facă să dezvoltăm o boală?
Da, cu siguranță. Poţi să te îmbolnăvești de la prea mult stres. Puteți căuta pe Google stresul și să alegeți orice tip de boală. Apropo, nu doar sănătatea mentală, ci și cea legată de metabolism și cea legată de inimă și cea legată de imunitate, veți găsi o legătură, cel puțin o legătură epidemiologică. Dacă vă uitați la populația mare, veți vedea că oamenii care au fost expuși la stres pe termen lung sau la stres traumatic, există un procent din ei care vor dezvolta o boală. Marea întrebare pe care ne-o punem este de ce?
Cum poate prelua un copil nenăscut stresul mamei
- Cum poate o mamă care duce o viață stresantă să afecteze starea de sănătate a copilului ei, adică nenăscut
Este o întrebare fantastică. Putem fi expuși la stres ca adulți, ca tineri adulți, ca adolescenți, ca copii, ca bebeluși și chiar ca embrioni. Adică persoana care este expusă la stres nu este direct copilul, ci mai degrabă mama care poartă copilul.
Ea transmite mesaje către bebelușul ei în curs de dezvoltare, prin placentă, prin alte mecanisme, și vrea ca bebelușul ei să se hrănească cât mai bine, din lumea exterioară. Așadar, acesta este un proces natural.
Stresul este responsabil pentru cele mai grave afecțiuni
Noi îl numim programare a dezvoltării. În cele din urmă, creierul este dezvoltat, corpul este dezvoltat și pot să vă dau un exemplu pentru asta. Gândiți-vă doar la o femeie însărcinată într-o zonă de război. Se aude o sirenă, iar ea trebuie să fugă la adăpost, sunt rachete și așa mai departe, iar ea este însărcinată. Deci, ce semnal îi transmite bebelușului ei? Îi spune, uite, e o nebunie aici. Așa că, atunci când te dezvolți acum, și simplific prea mult, dar când te dezvolți acum, ar fi bine să fii mic, să fii rapid și să acorzi toată atenția la ceea ce te înconjoară.
A fost proiectat să meargă să se uite în jur, să caute pericolul. Sunt șanse mari ca, după câteva luni, să definim acest copil ca având deficit de atenție sau ADHD.
Nu pretind că orice ADHD este cauzat de programarea dezvoltării, dar aceasta este una dintre cauze. Acest copil este perfect. El este în totalitate bine. Acest lucru a fost proiectat. A fost programat diferit.
- Vom avea în curând un leac pentru această Alzheimer?
Cei de la Weizmann au, de fapt, o abordare foarte unică și noi descoperiri care sunt asociate cu implicarea sistemului imunitar în protejarea creierului.
Este vorba de munca realizată de profesorul Michal Schwarz și echipa sa. Este o nouă cale interesantă. De fapt, tocmai suntem pe cale să începem un studiu clinic cu acest sistem. Sunt optimist și sper că vom avea un nou tratament în viitor", a spus profesorul Alon Chen, preşedintele Institutului Weizmann.