”Audierea este proba centrală într-un astfel de dosar.
Cât de greu este să investighezi un dosar în care există infracțiuni de abuzuri sexuale asupra minorilor?
Mi-a spus o întrebare dificilă. În primul rând, eu nu dețin neapărat această statistică. Este adevărat că, față de alte infracțiuni, infracțiunile sexuale contra minorilor sunt mai greu de probat. Este un probatoriu diferit față de celelalte infracțiuni. Dacă vă puteți imagina, de exemplu, la un furt sau la o tâlhărie este posibil să avem martori, să avem camere. În cazul infracțiunilor acestea, ele se întâmplă, de regulă, departe de văzul publicului și, ca atare, mult mai puține probe.
Iar dacă nu există oameni calificați și specializați ca să facă audiere de calitate cu ajutor unui instrument științific cum este protocolul acesta NICHD, este dificil să obții probe pe alte căi, deci se pornește întotdeauna de la această audiere. Ca să fie o audiere veridică, credibilă, trebuie să fie luată cu un instrument științific, cum este protocolul NICHD, care are ca scop tocmai aflarea adevărului prin folosirea lui și evitarea revictimizării copilului abuzat sexual.
Acest protocol de audiere transformă audierea aceea clasică pe care ne-o imaginăm în ceva care ghidează copilul respectiv spre a spune cât mai multe lucruri, cât mai detaliat. În momentul în care copilul povestește că s-a întâmplat lucrul respectiv, te miri de unde apar detalii, cum ar fi: am simțit că mă frecam de covor și mă durea cotul sau în timp ce făcea lucrul ăsta, am văzut pe perete un tablou. Adică apar tot felul de detalii care fac credibilă această audiere.
E clar că nu doar aceasta va fi singura probă, ea poate fi întărită, de exemplu, cu o expertiză psihologică a minorului care să confirme faptul că ceea ce a declarat este veridic sau că există semne a ale unui abuz. Întotdeauna apar aceste semne, de exemplu cum ar fi un șoc posttraumatic. Plus că, bineînțeles, se mai administrează și probatoriul obișnuit dacă se poate, pentru că există de regulă părinții sau cei din cercul apropiat, care își dau seama de copilul respectiv că a suferit niște modificări în comportament și atunci și ei pot declara anumite aspecte, adică se mai pot suplimenta probele.
Am fost chemată să le vorbesc colegilor și m-am gândit cum să-i impulsionez pe aceștia să înțeleagă cât mai bine importanța acestei audieri și cum trebuia făcută bine. Și atunci am chemat-o pe una dintre victimele unui abuz sexual, unui viol. M-a șocat pentru că mi-a spus că la poliție s-a simțit necrezută, s-a simțit judecată, exact astea au fost cuvintele ei. A simțit că oamenii veneau acolo, o ascultau și își dădeau cu părerea”, a declarat procurorul pentru Antena 3 CNN.