Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo
Publicat acum 2 ore si 26 minute
Iniţiată de Liviu Dragnea şi Victor Ponta, ordonanţa traseiştilor a fost emisă de Guvernul Ponta în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2014. Prin celebra Ordonanţă 55 s-a legalizat practic traseismul politic, actul Guvernului permiţându-le aleşilor locali, pe o perioadă de 45 de zile, să treacă de la un partid la altul fără să-şi piardă mandatele. Peste 5.000 de aleşi locali, dintre care 552 de primari, au întors atunci armele. „După părerea mea este cea mai imorală ordonanţă de urgenţă pe care a dat-o Guvernul Ponta”, acuză senatorul PNL Puiu Haşotti. De altfel, liberalii au atacat ordonanţa traseiştilor la Curtea Constituţională, iar judecătorii CCR au decis în decembrie 2014 că OUG 55 este neconstituţională. Din acel moment, proiectul de respingere a fost tergiversat în Parlament, astfel că nici până azi efectele ordonanţei nu au fost puse în acord cu decizia Curţii.
Primarii migratori pot candida fără griji şi la scrutinul din acest an, cu şanse mari de a fi realeşi. Un raport ExpertForum arată că un primar aflat în funcţie are 80% şanse să fie reales în vară pentru un nou mandat. Asta dacă Senatul, din postura de cameră decizională, nu se va grăbi să adopte proiectul de respingere a ordonanţei până la alegerile din 5 iunie. La propunerea PSD, deputaţii au respins ordonanţa traseiştilor în februarie anul trecut, cu amendamentul că aleşii migratori îşi pot păstra mandatele. „A-i obliga pe aleşi să-şi piardă mandatul este împotriva democraţiei. Decizia CCR nu ne obligă să-i dăm pe toţi jos din mandate, decizia spune să nu mai repetăm această greşeală”, explica la acea vreme Valeriu Zgonea. „Dacă vă uitaţi cu răbdare, la Camera Deputaţilor s-a adoptat un amendament să rămână în funcţii”, confirmă senatorul PSD Ioan Chelaru. Proiectul de respingere şi-a urmat parcursul legislativ şi a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Senatului. Se întâmpla asta în noiembrie 2015.
Senatorii jurişti au adoptat, însă, alt amendament. „Consilierii locali îşi pierd mandatele, primarii şi preşedinţii de CJ revin în situaţia anterioară”, explica liberalul Cătălin Boboc în noiembrie 2015. S-a încercat apoi introducerea proiectului în plenul Senatului, însă senatorii PSD au lăsat şedinţa fără cvorum. De atunci, proiectul de respingere a rămas în aer, fără a mai fi introdus pe ordinea de zi. „Este în lucru la comisii. La comisia de administraţie şi cea de constituţionalitate. Sunt nişte drepturi câştigate şi nu se mai poate întoarce înapoi”, ridică din umeri pesedistul Ioan Chelaru. Cu patru luni până la alegeri, proiectul ar putea fi amânat, teoretic, chiar şi până la sfârşitul sesiunii. „Ar putea intra până atunci. Dar oricum nu mai influenţează alegerile”, e sigur chestorul Senatului, Ioan Chelaru.
Din cei 552 de primari care şi-au trădat partidele, 436 au trecut la PSD. Marii pierzători au fost liberalii. PNL şi PDL au pierdut împreună 489 de edili, câştigând doar şapte. „Ar trebui să-şi piardă mandatele şi niciun partid să nu-i mai pună vreodată să candideze. Să candideze independenţi. Este o părere personală. Ştiu că diferă de a multor colegi”, recunoaşte liberalul Puiu Haşotti.
Senatorul PSD Ioan Chelaru susţine că o eventuală respingere a Ordonanţei traseiștilor nu mai poate influenţa desfășurarea alegerilor locale
În noiembrie 2015, proiectul de respingerea ordonanţei a fost introdus pe ordinea de zi în plenul Senatului. Direct interesaţi, pesediştii au boicotat şedinţa, părăsind plenul în bloc. „Atunci PSD a plecat din plen, am rămas fără cvorum şi aşa a rămas de atunci. Nu există voinţă politică de a se discuta în plen şi a se respinge. S-a creat o majoritate care se opune şi când nu se va opune oricum va vota împotrivă”, explică senatorul liberal Puiu Haşotti.