Deputatul Adrian Dohotaru a anunțat, marți, printr-o postare pe Facebook, că părăsește partidul și rămâne neafiliat.
„USR trece prin momente dificile, cu alegeri contestate și un proaspăt președinte boicotat de filiala București, de unii parlamentari și alți delegați. Președintele anterior, fondatorul partidului și-a dat demisia, iar disputele interne se țin lanț.
Când am intrat în USR, partidul își propunea să fie o formațiune de centru, în interiorul căreia co-existau mai multe orientări ideologice: liberali, conservatori, ecologiști, oameni de stânga. Ceea ce ne unea era încercarea de reînnoire a clasei politice. Din păcate, confruntarea care s-a dat nu a fost una între viziuni doctrinare concurente, ci o luptă de putere și de orgolii. Cu toate astea, deznodământul acestei confruntări e următorul: azi USR este un partid al cărui președinte renunță la federalismul ideologic care ne adusese împreună și proclamă pe față orientarea de dreapta a partidului.
În acest context, cred că toți cei ca mine, care nu sunt de dreapta, nu își mai găsesc locul în USR. Sunt un om de stânga și toate demersurile și inițiativele mele politice din ultimul an, în care am fost deputat USR, au fost consonante cu viziunea mea politică. M-am pronunțat răspicat împotriva modului în care se vor achiziționa rachetele Patriot și creșterii bugetului apărării când avem atâtea probleme în sănătate și educație. Am lucrat la un proiect de lege pentru accesibilizarea și creșterea stocului de locuințe publice. Lucrez momentan la o inițiativă legislativă care prevede introducerea coșului minim de consum în fundamentarea salariului minim și a politicilor salariale.
Totodată, lucrez la o serie de modificări legislative care au ca scop limitarea orelor de muncă suplimentare, penalizarea angajatorilor care obstrucționează activitatea sindicală, etc. Nu cred că aceste demersuri sunt compatibile cu un partid de dreapta, pentru că ele sunt înrădăcinate într-o viziune despre societate în care prosperitatea produsă de o națiune este distribuită echitabil între muncă și capital și în care cei defavorizați nu sunt puși la zid și stigmatizați, ci ajutați și integrați.
Acestor inițiative li se adaugă teme de mediu (reducerea risipei, exproprieri pentru spații verzi, propunerea de amenajare de spații publice, mobilitate alternativă la traficul auto privat etc.) și de bună guvernare prin instrumente participative (bugetul participativ, un instrument venit inițial dinspre stânga politică).
Îmi doresc o platformă civico-politică în stare să concureze PSD, dar și celelalte partide, dinspre (centru)stânga, cu oameni de stânga, proaspăt implicați partinic. Realitatea în România e de stânga. Ne confruntăm cu inegalități flagrante, avem aproape jumătate din populație care trăiește în sărăcie și excluziune socială, aproape o treime din angajați pe salariu minim, investițiile în sănătate și educație sunt cele mai mici din UE.Totuși, problemele acestea nu sunt traduse în programe coerente ori în preocupările de zi cu zi ale oamenilor politici. Știu asta, sunt în Parlament, aud ce se discută să vă pot spune - suntem decuplați de țară.
Noțiunile de stânga și dreapta nu sunt vorbe goale. Am strigat în campania: „Stânga, dreapta nu contează USR țara salvează!”. Am fost naivi. O țară nu se salvează doar cu un apel la valori morale, o mișcare politică are nevoie de fundamente ideatice solide și sper că se va întâmpla în noul USR de dreapta. Dacă dreapta la noi vede corupția doar la stat, stânga îi vede dimensiunile economice sistemice, care sunt globale, nu specific locale, așa cum au arătat și dosarele Panama Papers. Mai mult, sub umbrela anti-corupției, s-au făcut cele mai deșănțate apeluri la privatizarea bunurilor publice și comune, la retragerea societății din economie. Dreapta la noi marginalizează subiectele sociale. „Socialul” devine un apendice al creșterii economice, o fărâmă de redistribuit și aceea contestată. Un model coerent de societate nu sacrifică drepturile angajaților, protecția lor, dorința legitimă la un salariu pe mare și, mai ales necesitatea democratizării firmei, pe altarul profitului.
O mișcare civico-politică de stânga înțelege că abuzurile la adresa mediului, de la tăierile de păduri, la cianuri și transformarea parcurilor în parcări, nu sunt doar rodul corupției și ineficienței administrative. Ține de o logică anume, de modelul de (sub)dezvoltare ales și de integrarea noastră la periferia capitalismului. Mai mult, o mișcare ecologistă la stânga spectrului politic actual vede problemele de mediu într-un mod sistemic, în însuși modelul de creștere ales, cu externalități ca poluarea, risipa, consumul excesiv al unora în detrimentul altora.
Îmi dau demisia din USR. Cum sunt un om al dialogului, voi colabora pe proiecte punctuale cu USR și cu celelalte partide. Plec din USR în speranța și cu dorința de a construi o mișcare coerentă de stânga, care să plece de la premisa că lumea în general, România în particular, trec printr-un larg deficit de democrație, mai ales în sfera economică. Avem nevoie de o guvernanță participativă, de mai multă democrație, de o gândire din perspectiva celor dezavantajați social și economic, adică marea majoritate a cetățenilor, în loc de apelul actual, inclusiv în USR, la meritocrație. Apelul meu e simplu: democrație sau barbarie! Și îi invit să mi se alăture pe cei care cred în aceste idei”, a scris Doharu pe pagina sa de Facebook.