Scumpirile în lanț din ultima vreme reprezintă o adevărată provocare pentru piața farma din România, care se confruntă și cu aplicarea taxei clawback.
”Taxa clawback a fost introdusă în 2009, în situația de criză de atunci. Obiectivul taxei a fost de a controla bugetul cheltuit pe medicamente. A fost introdusă ca o măsură temporară, dar s-a permanentizat. Practic, dacă cheltuielile pe medicamente erau mai mari decât bugetul stabilit, această diferență era plătită de companiile farmaceutice”, a explicat președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Simona Cocoș, într-un interviu pentru Wall-Street.
Nu toate companiile au contribuit la creșterea cheltuielilor, mai spune Cocoș, de unde rezultă gradul de incorectitudine în aplicarea taxei.
”Spre exemplu, producătorii de medicamente generice nu participă la ridicarea cheltuielilor, ci la scăderea acestora, iar statul cheltuie mai puțini bani. Având în vedere acestea, Guvernul României a introdus o taxă diferențiată, dar fixă. Au diferențiat medicamentele originale, care sunt mai scumpe, de cele generice, care impun costuri mai scăzute. Chiar și așa, taxa nu se aplică la prețul de producător, se aplică la prețul de raft, care include și marjele distribuitorilor și ale farmaciilor”, a mai spus aceasta.
Potrivit Simonei Cocoș, în mod cert, vor exista scumpiri și în industria farmaceutică, însă aceste scumpiri sunt ”limitate” de regulamentul Ministerului Sănătății, care impune prețul cel mai mic asupra pieței medicamentelor din țară. Însă Cocoș a vorbit despre o îmbunățire aici, deoarece până anul acesta, România se compara cu alte 12 țări din Europa, pentru a stabili cel mai mic preț. În prezent, țara noastră se raportează la media celor trei cele mai mici prețuri la medicamente.
”Producătorii locali se află într-o situație cu totul dificilă. Există crizele în lanț pe care le traversăm, scumpirile tuturor materiilor folosite (de la curent și gaze, la materii prime), la care se adaugă și taxa clawback”, a mai spus Cocoș.