Pe ansamblu, balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și necesitatea asigurării securității alimentare. 

Deficiențe structurale care afectează productivitatea sectorului agroalimentar

*Productivitatea foarte scăzută în comparație cu media europeană, respectiv 27% explicată, printre altele, de o populație ocupată în agricultură foarte numeroasă:1,6 milioane de oameni

*Un grad de fragmentare al exploatațiilor foarte mare, 33% din numărul total de exploatații la nivel european fiind din România, iar 91,8% dintre acestea au o suprafață mai mică de 5 hectare

*Infrastructura rutieră deficitară în zona rurală împiedică o mai bună și eficientă conectare a lanțului producători-procesatori-consumatori.

*Gradul foarte scăzut de acoperire a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare împiedică dezvoltarea de centre de depozitare sau procesare.

*Lipsa cadastrării terenurilor agricole și fragmentarea exploatațiilor afectează în multe zone creșterea productivității prin limitarea investițiilor în infrastructura de irigații și/sau prin gestionarea incorectă sau la limită a tehnologiei agricole.

*Imposibilitatea colateralizării împrumuturilor cu terenurile deținute de fermieri.

*Lipsa unei pregătiri profesionale corespunzătoare a capitalului uman din sectorul agroalimentar se reflectă de asemenea în nivelul productivității.

*Pregătirea profesională a lucrătorilor din agricultură este bazată în proporție de 96,4% pe experiență practică, 3,13% pe pregătire de bază, iar 0,47% pe pregătire agricolă completă

*Cadrul legislativ impredictibil contribuie de asemenea la inhibarea investițiilor în domeniu