Premierul suedez Ulf Kristersson, a cărui țară a învins, luni, ultimul obstacol în calea aderării la NATO după votul favorabil acordat de Parlamentul din Ungaria, a arătat că, din punctul său de vedere, trimiterea de trupe străine în Ucraina "nu este relevantă în acest moment".
Germania, un aliat-cheie al Ucrainei, respinge ferm cererea Kievului privind livrarea de rachete Taurus cu rază lungă, iar cancelarul Olaf Scholz invocă faptul că nu vrea ca țara sa să fie atrasă în război.
Mulți alți aliați ai Kievului afișează, la rândul lor, semnele așa-numitei "oboseli de război", care se reflectă inclusiv în sprijinul militar pentru țara atacată.
Iohannis și-a făcut lobby la Paris. Președintele român vizează șefia NATO, după plecarea lui Jens Stoltenberg
La discuțiile de luni, de la Paris, unde președintele francez a făcut controversata declarație, a participat și președintele român Klaus Iohannis.
"Klaus Iohannis a subliniat necesitatea suplimentării ajutorului NATO pentru Ucraina, atât din punct de vedere militar, cât și din punct de vedere financiar.
Reuniunea de ieri a fost, totodată, o bună ocazie pentru România, în particular pentru președintele Klaus Iohannis, de a face lobby pentru țările de pe Flancul Estic.
Aceste țări sunt cele mai expuse și cele mai apropiate de războiul declanșat de Rusia.
Pe de altă parte, în curând se va schimba șefia Alianței Nord-Atlantice, șefie la care aspiră și președintele României.
Iohannis s-a întâlnit astăzi cu premierul Marcel Ciolacu și cu președintele Senatului, Nicolae Ciucă pentru a-i pune la curent cu ce s-a discutat aseară, la Paris", a relatat corespondentul Antena 3 CNN, Vasile Marcu.
Generalul (r) Mircea Mândrescu: Misiunile occidentale în Ucraina ar putea duce la escaladarea conflictului
"Declarația președintelui Macron respectă acea ambiguitate strategică pe care Franța și-o asumă și care spune că, evident, datorită dinamicii, nimic nu este exclus.
De asemenea, declarația mai subliniază faptul că nu ne-am ridicat (aliații Ucrainei, n.r.) la înălțimea așteptărilor și că mereu acțiunea (aliaților) a fost cu șase-opt luni în urma desfășurării reale a evenimentelor.
Pe de altă parte, trimiterea implică uniforme, dar nu neapărat de misiuni, pentru că misiunea este cea care determină statutul de combatant sau nu în, conformitate cu regulile de la de la Haga.
Utilizarea forței transformă un civil într-un combatant. Ar fi foarte important de văzut care ar fi acele misiuni pe care ar putea să le îndeplinească anumite forte occidentale.
Toate aceste lucruri, evident, ar putea să ducă la escaladarea conflictului, pentru că ar urma și o reacție din partea Federației Ruse", a comentat generalul (r) Mircea Mândrescu la Antena 3 CNN.