Marile personalități ale societății și culturii românești, din ultima sută de ani venind până spre contemporaneitate, au avut biografii și cariere care ascund încă multe secrete, dintre care unele pot deranja opinia publică pudibondă. Însă, cu toții, cei care au ținut capul de afiș al vieții publice au trăit fiecare clipă intens, pătimaș chiar! De aici și încadrarea lor în categoria marilor români cu... DESTINE CONTROVERSATE, scrie jurnalul.ro.
Dar, chiar dacă unele detalii pot părea șocante și contrazic miturile, zdruncinând uneori din temelii soclurile statuilor ridicate în subconștientul colectiv, de ce ne-am (auto)cenzura în continuare, făcându-le, practic, o mare nedreptate acestor oameni cu adevărat fabuloși, pe care nu vom înceta să-i iubim în continuare?
Poveşte nespuse despre cele mai mari personalitaţi ale României vor debuta odată cu ziarul de miercuri, 28 martie, cu "Gheorghe Dinică și legenda Șarpelui Roșu". S-a spus despre el că, după dispariția lui Toma Caragiu la cutremurul din 1977, a rămas cel mai bun actor de film al României. Cariera sa prodigioasă a fost dublată de o viață pe măsură, începută pe străzile rău famate ale cartierului bucureștean Giulești, unde, aidoma filmelor în care a jucat mai apoi, polițiștii se războiau cu interlopii interbelici. Ajuns actor printr-un capriciu al sorții, devine un stâlp al vieții mondene, scriind istorie alături de prietenii săi Ștefan Iordache, Nelu Ploieșteanu și Ștefan Bănică, la cârciuma Șarpele Roșu. Apoi, la o vârstă la care alții ies la pensie, actorul se căsătorește cu o femeie cu totul specială și își relansează cariera, pentru a încheia în glorie o viață extraordinară, mai ceva ca un film.
"Sunt vagabondul vieții mele…”. Gheorghe Dinică a fost copil al străzii!
Ca Ștefan Iordache, Gheorghe "Gigi” Dinică era, la origine, băiat de cartier. Dacă Iordache crescuse printre mardeiașii din Rahova, Dinică a copilărit pe ulițele cartierului Giulești, la răspântiile cărora, în anii 30-40, nu o dată erau expuse trupurile neînsuflețite ale bandiților lichidați de brigada faimosului comisar Alimănescu și lăsați acolo ostentativ, pentru a sta drept pilde înfricoșătoare și pentru alții. Mai mult de atât, o perioadă în copilăria sa, fiul de țigancă (așa cum susține un coleg de generație - Papil "Pagubă” Panduru - că i-ar fi mărturisit cândva) a trăit singur în calitate de copil al străzii!
Pe 1 ianuarie 1944, când avea doar 10 ani, copilul a fost salvat ca prin minune, dar mulţi dintre prietenii lui de joacă au fost ucişi de bombardamente, în cartierul Giuleşti unde locuia. Trauma războiului şi moartea "văzută cu ochii” l-au marcat profund pentru tot restul vieţii. A devenit copil al străzii. Totuşi nu a luat-o pe căi greşite, ci a continuat să meargă la şcoală şi să câştige bănuţi ca să se întreţină.
În 1996, după vârsta de 60 de ani în care a fost "vagabond”, așa cum singur s-a intitulat în melodia sa, s-a căsătorit cu o femeie specială, Gabriela Georgeta, care i-a fost alături până la moarte. Despre soția sa spunea: "E o femeie care are o relație clară cu viața și care a făcut ordine în dezordinea existenței mele”.
Cârciuma artiștilor: Legenda Șarpelui Roșu
"La Chilia-n Port”: pe acordurile acestui vechi cântec românesc, actorii Ștefan Iordache, Gheorghe "Gigi” Dinică și Ștefan Bănică (Senior!), acompaniați de lăutarul Ion Dumitrache cunoscut după pseudonimul artistic Nelu Ploieşteanu, au dăruit Bucureștilor mitul cârciumii de cartier (cu câteva mese la începuturi), de la intersecţia dintre străzile Galaţi şi Eminescu, cunoscută ca Șarpele Roșu.
Dar pentru a pricepe fenomenul petrecut în fosta librărie Şt. O. Iosif, de pe strada Galaţi nr. 133, colţ cu Eminescu, e necesar să rememorăm realităţile timpului: "Muzica românească era de festivaluri, de populară lumea era cam sătulă, manelele încă nu apăruseră, iar restaurantele erau un fel de cantine mai scumpe. Era o nişă la care Dan Niculescu s-a gândit primul: cârciuma tradiţional românească, de cartier, cu taraf ţigănesc, care să cânte muzică lăutărească autentică. Muzică pe care până atunci o auzeai numai dimineaţa, când se servea ciorba de potroace la nuntă”. În plus, Şarpele a mizat şi pe miştocăreala ce mocnea în români. Astfel, ospătarii aveau cravate roşii de pionieri, iar busturile lui Ceauşescu şi Lenin îţi ţineau companie dacă veneai să te îmbeţi de unul singur: "Când se îmbătau, spărgeau paharele în capu’ lu’ Lenin. Io le luam cu 5 lei şi le vindeam cu 50!”, dezvăluie tainele afacerii sale Dan Niculescu. Pe pereţi, pe lângă nişte tablouri futuriste, erau agăţate drapelele RSR şi PCR, pe uşa de la WC era o plăcuţă pe care scria "Secretar BOB”, adică "Secretarul Biroului Organizaţiei de Bază”, iar în buda bărbaţilor cineva scrisese pe perete cu pixul o lozincă mobilizatoare din Epoca de Aur: "Să facem totul!”.
Multe din poveștile Șarpelui Roșu frizează umorul absurd: "Dinică, după ce se îmbăta, avea o întrebare fixă. Odată, trec pe lângă el şi se răsteşte: «Eşti idiot?». Nu eram în toane bune şi m-am uitat urât. Nea Gigi se prinde şi o dă cotită: «Era doar o propunere!».
Un bărbat discret și Vasilica Tastaman
Prietenă bună a Stelei Popescu (ca și Anda Călugăreanu), soție a lui Emerich Jenei, mamă, dar și femeie superbă, care a înflăcărat imaginația multor actori celebri (între care și Gheorghe Dinică), Vasilica Tastaman a reușit să-l impresioneze, de la prima întâlnire și pe Radu Beligan. "Aș spune fără ezitare, că, dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studiu îi mai trebuia, ea pe scena trăia, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie, cum să vă spun… Eu n-am ce să vă povestesc despre Vasilica, ea însăși este o poveste. O mare minune pe care am întâlnit-o în viața mea”, mărturisea la un moment dat marele actor.
Viața pătimașei actrițe nu a fost una deloc ușoară, ea a iubit întotdeauna cu pasiune și asta efectiv a mistuit-o. Gheorghe Dinică și Dan Tufaru, colegii ei de scenă și de ecran, au fost doi dintre bărbații care i-au făcut să tresalte inima într-un chip anume.
"Gigi Dinică era un bărbat foarte discret, care nu povestea mai nimic despre iubitele lui. Eram odată împreună pe stradă, când îmi zice așa, dintr-odată: «Ia stai, mă, sa-i iau un buchet de flori!». Să înțeleg că a iubit-o? Da, dar acum foarte mulți ani. Dar frumos, frumos, sentimente interioare și nu gargară inutilă. Timpul călca peste noi”, a povestit un martor din interior al epocii, cunoscutul actor Dumitru Rucăreanu.
Iată apariţiile complete:
28 martie - Gheorghe Dinică și legenda Șarpelui Roșu
05 aprilie - apariţie specială de Paşte: Arsenie Boca. Misterele din jurul Sfântul Ardealului
11 aprilie - Maria Tănase. Agentul secret care a pozat nud
18 aprilie - Anda Călugăreanu. Drama unei artiste pe care a iubit-o toată România
25 aprilie - Ștefan Iordache. Băiatul de cartier care a dominat scena românească
02 mai - Mihaela Runceanu. Victima unei crime stranii, cu complicații erotice neștiute
09 mai - Sanda Marin. Viața ca o carte de bucate
16 mai - Vasilica Tastaman. Femeia fatală a României
23 mai - Stela Popescu. Secretele vieții și dispariției unei femei unice
30 mai - Ioan Luchian Mihalea și iubirile lui secrete
06 iunie - Mălina Olinescu. Misterele și neconcordanțele unei sinucideri anunțate
13 iunie - Mihaela Ursuleasa. Sinuciderea și complicațiile psihice ale unui geniu muzical
20 iunie - Sergiu Nicolaescu. O poveste unică și o succesiune de întâmplări ciudate
27 iunie - Mădălina Manole. O sinucidere sub semnul întrebării
Cărţile din colecţia "Destine controversate" se vor distribui în fiecare miercuri cu Jurnalul. Preț promoțional: 14,9 lei.