Este unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori români, dar misterul continuă să planeze asupra vieţii lui Ion Creangă. Recent s-a aflat că mare povestitor a fost un amant înfocat, pe care nu l-a oprit nici sutana, nici nevasta şi în niciun caz scrupulele.
Culmea, imaginea lui Creangă nu a fost asociată niciodată cu cea a iubăreţului, cum a fost cazul lui Eminescu sau al lui Caragiale. Femeile nu au încăput niciodată în imaginarul popular, asociat lui Ion Creangă, afară poate de iubirea inocentă din copilărie pentru Smărăndiţa.
Cu toate acestea ”Popa Smântână”, cum era cunoscut în târgul Ieşilor, din ceea ce spun criticii şi biografii despre viaţa sa, îi întrecea în aventuri şi amantlâcuri dubioase pe mult mai faimoşii într-ale amorului ”Nenea Iancu” şi Eminescu, scrie Adevărul.
Mai precis, Creangă avea o anumită pasiune pentru călugăriţe şi, în special, pentru una de neam boieresc, pe care o chema Evghenia. ”Anecdota spune că, nu mult după hirotonisire, Creangă şi cu Ienăchescu au plecat să dea singuri, fără diaconiţe, o raită pe la mănăstiri şi că, într-una dintre ele, Creangă cunoscu o tânără maică Evghenia, de neam boieresc, frumoasă, sprinţară şi foarte bogată, cu care tânărul diacon ar fi având cândva oarecare legături”, scria George Călinescu în lucrarea sa ”Viaţa şi opera lui Ion Creangă”.
Deşi destrăbălările lui Creangă pe la mănăstirile unde sălăşluiau fără voia lor în apartamente luxoase fetele de boier, cărora părinţii nu le-au putut oferi zestre suficientă, sunt bârfe ale contemporanilor lui Creangă, criticul George Călinescu tinde să creadă că totul este adevărat. ”Creangă nu putea ţine în chip deosebit la o nevastă luată din socoteli profesionale, şi de-ar fi ţinut, nestatornicia lui la femei şi, în toate, e o latură a caracterului care i se dezvăluie încă din copilărie ”, adăuga George Călinescu în aceeaşi lucrare.
Cât despre pasiunea pentru, călugăriţe, Creangă mărturiseşte personal, spunând în spirit de glumă că a prins ”gust de călugărie”.