În Postul Crăciunului, credincioșii renunță la carne, lactate și ouă, consumând în schimb preparate din legume, fructe și cereale. Există zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn, iar mesele tradiționale de post includ sarmale de post, tocănițe de legume și plăcinte.
Postul Crăciunului 2024. Ce se mănâncă din 15 noiembrie. Zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn
Postul Crăciunului 2024 începe pe 15 noiembrie și durează până pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Aceasta este o perioadă de pregătire spirituală pentru prăznuirea Nașterii Domnului, caracterizată prin abstinență de la alimente de origine animală, dar și prin o serie de tradiții și ritualuri importante.
Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie 2024 şi are o durată de 40 de zile
În fiecare an, Postul Crăciunului începe la mijlocul lunii noiembrie, iar în 2024 această perioadă de post va debuta pe 15 noiembrie. Postul Crăciunului este unul dintre cele patru posturi mari de peste an ale Bisericii Ortodoxe, alături de Postul Paștelui, Postul Adormirii Maicii Domnului și Postul Sfintei Marii. Perioada de post se termină pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, când creștinii sărbătoresc Nașterea Mântuitorului.
Semnificația Postului de 40 de zile
Numărul 40 are o semnificație puternică în tradiția biblică, fiind asociat cu perioade de încercare, reflecție și transformare. În Vechiul Testament, Moise a postit timp de 40 de zile și 40 de nopți pe Muntele Sinai înainte de a primi cele Zece Porunci, un moment de pregătire spirituală pentru a primi învățăturile divine. De asemenea, Iisus Hristos a postit 40 de zile în pustiu, ca parte a pregătirii pentru misiunea sa și pentru a demonstra puterea credinței în fața ispitelor diavolului.
Pentru creștini, perioada de 40 de zile de post este un timp de transformare interioară, un moment de curățire spirituală în care credincioșii sunt chemați să se depărteze de păcate și să cultive virtuțile. Acesta este un proces necesar pentru a înțelege mai profund semnificația sărbătorii Nașterii Domnului și pentru a primi în inimile lor darurile divine ale Crăciunului. Postul de 40 de zile este, astfel, o perioadă de pregătire intensă pentru întâlnirea cu Hristos, atât în plan spiritual, cât și moral.
Ce se mănâncă și ce nu în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului, se urmează o dietă vegetariană, care exclude produsele de origine animală, precum carne, ouă, lapte și brânză. De asemenea, nu se consumă alimente procesate care conțin grăsimi animale. Postul presupune, în schimb, consumul de legume, fructe, pâine, fasole, cartofi, orez, paste și altele, toate pregătite fără grăsimi animale. Totuși, sunt zile speciale, denumite „zile cu dezlegare”, în care se permit anumite alimente ce nu sunt permise în restul perioadei de post.
Zile cu dezlegări în Postul Nașterii Domnului
Cu toate că Postul Crăciunului presupune restricții alimentare, există zile cu dezlegare, când se permit unele alimente care nu sunt de obicei consumate în perioada de post. Aceste zile sunt stabilite de Biserică și sunt menite să aducă o ușurare celor care țin post. În Postul Crăciunului, aceste zile cu dezlegare sunt legate de tradițiile ortodoxe și de pregătirea pentru marele praznic al Nașterii Domnului.
Sunt 15 zile cu dezlegare la pește în postul Crăciunului
În Postul Crăciunului 2024, sunt 15 zile cu dezlegare la pește. Peștele este un simbol al creștinismului, iar consumul acestuia este legat de tradițiile religioase și de importanța sărbătorilor religioase din perioada Postului Naşterii Domnului.
- joi, 21 noiembrie;
- sâmbătă, 23 noiembrie;
- duminică, 24 noiembrie;
- luni, 25 noiembrie;
- sâmbătă, 30 noiembrie;
- duminică, 1 decembrie;
- marți, 3 decembrie;
- joi, 5 decembrie;
- vineri, 6 decembrie;
- sâmbătă, 7 decembrie;
- duminică, 8 decembrie;
- luni, 9 decembrie;
- joi, 12 decembrie;
- sâmbătă, 14 decembrie;
- duminică, 15 decembrie.
Tradiții ortodoxe în Postul Nașterii Domnului
Postul Crăciunului este o perioadă importantă în tradiția creștin-ortodoxă, marcată nu doar prin abstinența de la anumite alimente, ci și prin diverse tradiții și obiceiuri care ajută la pregătirea sufletească și spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții din Postul Crăciunului:
Postul Crăciunului durează 40 de zile, începând pe 15 noiembrie și continuând până în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Este un post destul de sever, în care se interzic produsele de origine animală: carne, lapte, ouă, brânză, dar și alimente procesate care conțin grăsimi animale. Credincioșii mănâncă doar hrană vegetariană, cu preparate din legume, fructe, cereale, pâine, fasole, cartofi și alte alimente de post.
Unul dintre obiceiurile esențiale în timpul Postului Crăciunului este rugăciunea zilnică și spovedania. Credincioșii sunt încurajați să participe la slujbele bisericești, să citească din Sfânta Scriptură și să se roage pentru iertarea păcatelor lor. Spovedania este un act important, deoarece ajută la curățirea sufletului și pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu, de sărbătoarea Nașterii Domnului.
În timpul Postului Crăciunului, bisericile organizează slujbe speciale, iar credincioșii sunt chemați să participe la Liturghii. Liturghia din duminicile postului, dar și slujba din ajunul Crăciunului, au un rol deosebit în pregătirea spirituală a creștinilor. În multe biserici, se cântă colinde și se fac slujbe speciale pentru a marca momentele importante ale postului.
În Postul Crăciunului, credincioșii sunt îndemnați să fie mai buni, mai milostivi și mai atenți la nevoile celor din jur. Tradiția spune că trebuie să ajute persoanele sărace, să facă donații pentru cei nevoiași și să fie mai generosi. Faptele bune sunt considerate un mod prin care oamenii se apropie de Dumnezeu și își purifică sufletul.
În multe zone din România, tradiția colindatului începe chiar din perioada Postului Crăciunului. Copiii și tinerii încep să învețe colinde pentru a le cânta în Ajunul Crăciunului, iar în multe comunități există obiceiul de a face repetiții și de a se aduna pentru a învăța tradițiile muzicale. De asemenea, gospodinele încep să pregătească produsele pentru masa de Crăciun, dar și pentru a le oferi celor care vor veni în vizită în perioada sărbătorilor.
În perioada Postului Crăciunului, se respectă multe tradiții culinare. De exemplu, în multe zone ale țării, se prepară sarmale de post, mâncăruri din legume, tocănițe de post, piftie de post sau cozonaci de post (fără lapte și ouă). De asemenea, în unele zone se obișnuiește să se facă plăcinte cu umplutură de mere, dovleac sau nuci, preparate tradiționale care sunt gustate la mesele de post.
În unele regiuni, în Ajunul Crăciunului, se aprind focuri mari, cunoscute sub denumirea de „priveghiuri”. Aceste focuri au rolul de a purifica locul și oamenii, alungând spiritele rele și aducând protecție pentru anul ce vine. În jurul focului, se cântă colinde, se spun urări și se petrece alături de familie și prieteni.
Ce rugăciuni se rostesc în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului, rugăciunile și slujbele religioase au un rol esențial. Credincioșii sunt îndemnați să rostească rugăciuni zilnice, cum ar fi „Tatăl nostru” sau rugăciuni speciale pentru post, pentru iertarea păcatelor și pentru aproprierea de Dumnezeu. De asemenea, sunt importante slujbele de la biserică, precum Utrenia, Vecernia și Litia, care sunt oficiate mai frecvent în această perioadă.
Ce semnificație are postul înainte de o sărbătoare importantă
Postul înainte de o sărbătoare importantă, precum Nașterea Domnului, are un scop spiritual profund. El reprezintă un act de curățire, de sacrificiu și de pregătire pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Prin post, creștinii își adâncesc relația cu divinitatea și își aduc aminte de suferințele și jertfa Mântuitorului. Postul este și un semn de recunoștință și închinare, prin care oamenii se pun în slujba lui Dumnezeu și se pregătesc pentru bucuria nașterii Mântuitorului.
Prin ce diferă Postul Crăciunului la catolici
Deși Postul Crăciunului este o practică comună între ortodocși și catolici, există diferențe semnificative în modul în care cele două confesiuni îl trăiesc. În Biserica Catolică, Postul Crăciunului este mai scurt și mai puțin riguros decât în tradiția ortodoxă, având un caracter mai ales de pregătire spirituală decât de abstinență severă. De asemenea, în unele țări catolice, nu există restricții alimentare clare, iar consumul de carne este permis în anumite zile, spre deosebire de ortodocși, unde postirea este mult mai strictă.
Postul Crăciunului este o perioadă de reflecție, rugăciune și sacrificiu, care aduce credincioșii mai aproape de sărbătoarea Nașterii Domnului. Deși regulile alimentare sunt stricte, există zile cu dezlegare care aduc o ușurare celor care doresc să trăiască acest post cu adevărat.