Până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, așezarea ce i se atribuise un toponim considerat în zilele noastre scatologic, s-a aflat sub zodia superlativelor: era cel mai important centru comercial din estul Munteniei; prima reședință a județului Ialomița și nu în ultimul rând- locul de naștere a celui care a făcut posibilă realizarea primei uniri a Țărilor Române, domnitorul Mihai Viteazul (n.1558).
Ipotezele dispariței târgului aflat la confluența râului Ialomița cu Dunărea sunt multiple: de la incendierea și distrugerea sa în mod sistematic în timpul nenumăratelor invazii și războaie, până la inundațiile provocate de proximitatea celor două ape curgătoare. Există și puncte de vedere mai moderate, conform cărora Orașul de Floci și-ar fi pierdut, treptat, supremația regională în materie de comerț o dată cu ascensiunea Brăilei, la sfârșitul secolului al XVI-lea (tendință inaugurată de Ștefan cel Mare, care, cu ocazia unei incursiuni militare a incendiat târgul muntean cu scopul expres de a favoriza târgurile moldovene). În sfârșit, tot într-o notă moderată intră ipoteza prin care așezarea ar fi fost părăsită de către locuitori în anii războiului ruso-turc de la 1769-1774, când linia Dunării și Dobrogea fuseseră teatru de operațiuni.
Nu numai istoricii au manifestat interes pentru una dintre puținele așezari medievale din Europa peste care nu s-au suprapus faze ulterioare de locuire. Extrem de edificatoare pot fi și izvoarele literare. Gheorghe Burlacu, originar din localitatea ialomițeană Vlădeni, s-a dedicat cercetării istoriei locurilor natale. Rudele scriitorului decedat în urmă cu un deceniu susțin că acesta ar fi studiat documente inlusiv din biblioteca Academiei Române. Astfel, au ieșit de sub lumina tiparului trei volume de proză, ce reprezintă un tribut adus așezărilor istorice desființate în urma devastatoarelor inundații din anul 1970: Bobu, Brăilița, Chioara, Piua Petrii și Sfântul Vasile, localități-satelit ale așezării medievale Orașul de Floci.
Continuarea, pe turismistoric.ro.