Conducerea Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov a anunţat marţi, prin intermediul unui comunicat de presă, că o tânără de 19 ani, instituţionalizată la Complexul de Servicii "Măgura Codlea", ar fi primit pe telefonul mobil de la un utilizator al jocului „Balena Albastră” un cod de acces, urmat de o hartă cu locaţia ei şi o îndrumare spre o anumită stradă din localitate.
„România este tulburată, de câteva zile, de un joc neobişnuit, inventat de un rus, care se presupune că a dus până acum la moartea a 130 de copii. "Balena Albastră" este jocul în care, se spune, fără ca acest lucru să fie o certitudine, câştigi doar dacă te sinucizi. Prima presupusă "victimă" din România a acestui joc malefic a fost un tânăr din Codlea, urmată de cinci elevi de la Iaşi, şi, recent, de o copilă de 13 ani din Timişoara”, potrivit comunicatului de presă semnat de directorul DGASPC Braşov, Gheorghe Durnă.
Reprezentanţii instituţiei spun că tinerii şi copiii intră din curiozitate în acest joc, aşa cum s-a întâmplat şi cu tânăra de 19 ani instituţionalizată la Codlea.
„Tânăra susţine că a primit, cu această ocazie, pe telefonul mobil, un cod de acces, urmat de o hartă cu locaţia ei şi o îndrumare spre o anumită stradă din localitate, unde ar fi fost în siguranţă. În acel moment, fata s-a speriat, şi-a deconectat telefonul şi a anunţat conducerea centrului, care la rândul său a sesizat secţia de poliţie din localitate, care a demarat cercetări în acest caz”, potrivit sursei citate.
Conducerea DGSDAPC Braşov a transmis tuturor şefilor de centre din subordine o informare cu privire la pericolele la care se supun copiii care accesează din curiozitate jocul "Balena Albastră", precum şi solicitarea ca personalul de specialitate din subordine să consilieze copiii din centre şi să îi facă să conştientizeze pericolul la care se expun intrând în acest joc.
Totodată, DGASPC Braşov atrage atenţia părinţilor şi persoanelor care au în îngrijire copii şi tineri asupra riscurilor la care sunt supuşi copiii care accesează „la liber” internetul, fiind la doar câteva click-uri distanţă de nişte zone obscure sau de nişte potenţiali infractori.
Sursă: Agerpres