„Superalimentul de pe tărâmurile noastre”, la îndemâna oricui. Luptă împotriva cancerului și îmbunătățește vederea
Publicat acum 3 ore si 19 minute
Pe 12 decembrie 2021, Anamaria Prodan a făcut o plângere penală, în care îl acuza pe Laurențiu Reghecampf că ar fi scos dintr-un cont deschis pe numele lui, fără să aibă acordul, sume de bani în valoare de aproximativ un milion de euro pe care și i-a însușit.
Aceasta a mai precizat că fostul partener i-a furat și două ceasuri de lux, de 157.000 de euro și 75.952, 50 euro, precum și mai multe bijuterii în valoare de peste 400.000 de euro.
Ordonanța de clasare
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că bunurile despre care se face referire în plângerea penală formulată sunt bunuri comune ale ambilor soți, care sunt căsătoriți sub regimul comunității legale de bunuri, situația în care ambii soți dețin deopotrivă atât posesia, cât și detenția liberă a bunurilor comune. (…) Ambii soți au drept de administrare și de posesie asupra acestora.
În referire la bunurile din cele două containere despre care persoana vătămată a precizat că sunt furate de soțul său, acestea sunt comune și sunt depozititate în containerele ce fac obiectul cauzei, iar ambele părți au acces, dar și drept de aministrare și de dispoziție asupra acestora, bunurile nefiind însușite exclusiv de numitul Reghecampf Laurențiu, fiind atașate la dosarul cauzei prin care s-a constatat faptul că persoana vătămată a primit diferite bunuri din cele două containere în momenul în când le-a solicitat.În referire la bijuteriile cu o valoare estimată de persoana vătămată la peste 400.000 de euro, acestea nu au fost individualizate în niciun fel pe parcursul efectuării cercetărilor în cauză și nici nu au fost depuse la dosarul cauzei documente de proveniență pentru acestea.
Pe cale de consecință, opinăm că nu sunt întrunite elementele constituitive ale infracțiunii de furt, întrucât sub aspectul laturii obiective nu a existat vreo acțiune de luare a vreunui bun mobil din posesia sau detenția persoanei vătămate, având în vedere că regimul comuniunii de bunuri presupune că posesia și detennția aparține în comun ambilor soți, iar sub aspectul laturii obiective nu a existat niciodată intenția însușirii pe nedrept a bunurilor menționate în plângere.