Unii dintre comandanții de vârf ai armatei ucrainene au pus sub semnul întrebării atacul transfrontalier în Rusia, în regiunea Kursk, și s-ar fi opus deciziei lui Volodimir Zelenski, au declarat oficiali ucraineni pentru Politico.
Rănile sale grave îi vor schimba, fără îndoială, cursul vieții, dar parașutistul ucrainean Serghei, în vârstă de 19 ani, nu regretă rolul pe care l-a avut în incursiunea transfrontalieră în regiunea Kursk din Rusia, lansată la mijlocul lunii august.
La fel ca frații săi de arme, era entuziasmat când ordinul de a ataca a venit. Era șansa lor de a lovi Rusia. „M-am simțit parte a istoriei, pentru că a fost prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial când Rusia a fost invadată”, a spus Serghei, pentru Politico.
„Am avut cel mai puternic sentiment”, a spus el.
„Și încă un lucru important, nu am simțit durerea pe care o simțeam atunci când luptăm în interiorul Ucrainei și distrugem clădiri”.
De asemenea, Serghei nu are nicio îndoială cu privire la logica și importanța ofensivei, spre deosebire de unii dintre comandanții de top ai armatei ucrainene, inclusiv fostul comandant al forțelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, acum ambasadorul Ucrainei la Londra.
Însă, nu doar Zalujnîi s-ar fi opus ofensivei în Kursk.
Printre cei care s-ar fi opus ofensivei se numără și Emil Ișkulov, comandantul Brigăzii 80 de asalt aerian din Ucraina. El a fost demis în iulie, în ciuda protestelor ofițerilor de rang înalt care au cerut să fie menținut în funcție.
„A simțit că este un joc de noroc”
Presa locală a raportat la acea vreme că motivul demiterii lui Ișkulov a fost că acesta „ s-a opus unei sarcini care nu corespundea forței brigăzii”. Potrivit a doi oficiali militari ucraineni de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului, Ișkulov s-a opus operațiunii de la Kursk, temându-se că brigada sa ar putea fi în cele din urmă prea expusă în interiorul Rusiei și că numărul victimelor ar putea crește brusc.
Între timp, obiecția lui Zalujnîi la incursiune a fost că nu a existat un al doilea pas clar după ce granița a fost spartă cu succes de unități de elită ucrainene din patru brigăzi, potrivit acestor oficiali. Zalujnîi a întrebat: „Odată ce ai capul de pod, ce urmează după? „Nu a primit niciodată un răspuns clar de la Zelenski”, a spus unul dintre oficiali. „A simțit că este un joc de noroc”, a spus el.
Întrebarea lui Zalujnîi rămâne una cheie, atât occidentalii, cât și ucrainenii, îngrijorându-se că forțele Kievului ar putea fi prinse înăuntru și ar putea suferi pierderi mari. Argumentul lor este că desfășurarea de forțe substanțiale înseamnă că acestea nu pot fi folosite pentru a menține linia în Donețk, unde forțele ruse au menținut o ofensivă în apropierea orașului strategic Pokrovsk și își intensifică operațiunile înaintând spre și de-a lungul unei autostrăzi care leagă orașele Donețk și Zaporojie și împingând liniile defensive din vestul Ucrainei din jurul Vuhledar.
„Forțele ruse continuă să facă progrese tactice semnificative la sud-est de Pokrovsk, un important centru logistic care se află la intersecția unora dintre cele mai importante rute de aprovizionare feroviară din Ucraina”, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.
Vorbind săptămâna trecută la Kiev, la reuniunea anuală a Conferinței Strategiei Europene de la Ialta, o întâlnire la nivel înalt care reunește oficiali ucraineni și occidentali, Zelenski a insistat că situația din Donețk se normalizează, deși a recunoscut că rămâne dificilă. „În ultimele săptămâni, situația în direcția Donețk, dacă vorbim despre Pokrovsk, s-a îmbunătățit ușor”, a spus el.
Zelenski a legat luptele de la Kursk și Donețk, sugerând că organizarea ofensivei pe Kursk i-a forțat pe ruși să transfere resurse de pe frontul din Donețk. „De exemplu, putem vedea că numărul de obuze folosite în Donbas, în Pokrovsk, înainte de operațiunea Kursk, era de la 1 la 12. Astăzi este de la 1 la 2,5”, a explicat el.