Negociatorul şef pe probleme de comerţ al Indiei a devenit renumit pentru stilul expansiv şi abordările foate directe, iar calităţile sale l-au transformat într-o importantă armă pentru ţara asiatică care doreşte să devină o superputere mondială, relatează Politico, care face o prezentare pe larg a lui Piyush Goyal, negociatorul „de fier” al Indiei.
Negociatorul indian zâmbea strengăreşte la Abu Dhabi, în martie, în timp ce se afla înconjurat de diplomaţi de rang înalt ai mai multor ţări importante, aceştia temându-se Piyush Goyal intenţiona să strice eforturile depuse vreme de luni de zile pentru a restaura ordinea în sistemul comercial global.
„Am nevoie de protecţie, ce să fac oare?”, glumea Goyal în faţa reporterilor, în noaptea de dinaintea discuţiilor.
„Toţi se plâng de mine”, a continuat el după apariţia informaţiilor că negociatorii de top ai ţărilor lumii au intrat în panică în spatele uşilor închise.
Capacitatea de a face spectacol a lui Goyal şi abilităţile de negociere l-au transformat pe acesta într-o armă importantă a Indiei în eforturile ei de a-şi lăsa în urma trecutul de colonie şi de a se transforma într-o superputere capabilă să rivalizeze cu principalii jucători din prezent – SUA şi China.
În această săptămână, Goyal îşi va îndrepta atenţia spre discuţiile bilaterale cu Uniunea Europeană, după ce acestea au fost puse pe pauză de alegerile de primăvară din India şi de pe continent.
Goyal, care este şi ministrul comerţului în guvernul Modi, urmează să repornească negocierile cu Regatul Unit, care vine la masa negocierilor cu un nou guvern.
Totuşi, abordarea ultra-agresivă a Indiei ar putea să nu aibă efectul scontat, ci pe cel invers, mai ales dacă guvernul de la New Delhi nu merge pe o poziţie ceva mai conciliantă faţă de partenerii occidentali şi faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, spun unii experţi.
Distrugerea practicilor vechi
În anii de când Trump a bulversat întregul comerţ global, atacând mecanismul de rezolvare a disputelor şi de când pandemia a fragmentat lanţurile de aprovizionare, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a încercat cu greu să menţină sistemul post-Război Rece, prin care vreme de decenii s-a încercat liberilizarea comerţului şi reducerea preţurilor pentru consumatori.
Narendra Modi şi Goyal au jucat şi ei un rol considerabil în distrugerea fundaţiilor acestui sistem. În acest context, India încearcă să-şi demonstreze influenţa economică şi geopolitică, în timp ce Occidentul se concentrează pe regiunea indo-pacifică, iar India se îndreaptă spre obţinerea poziţiei de a treia economie a lumii, prognozată să se întâmplă până la finalul acestui deceniu.
„Cea mai mare problemă în discuţie este sistemul însuşi”, spune directorul OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, care avertizează că lumea află într-un „punct de inflexiune”.
„Vom continua să avem o economie globală integrată şi rezonabil de deschisă, sau ne vom îndrepta spre una tot mai divizată şi mai fragmentată”, spune el.
India îşi doreşte cu disperare ca OMC – care vreme de decenii a acţionat pe principiul consensului între cei 160 de membri ai săi – să nu devină o conferinţă de aliaţi dispuşi să pună la cale mici acorduri care să le fie doar lor în beneficiu, spune Keith Rockwell, de la Wilson Center, fost purtător de cuvânt principal la OMC. „Totuşi, asta e direcţia în care se îndreaptă şi e din cauza lor”, a adăugat el.
La Abu Dhabi, Goyal a venit la conferinţă ca o vedetă – câteva zile mai târziu şi înconjurat de un anturaj întreg de consilieri, în timp ce jurnaliştii îi făceau neîncetat poze.
În zilele care au urmat, el s-a folosit de nevoia OMC pentru consens pentru a obţine avantaje politice şi economice pentru India. Pentru majoritatea negociatorilor, menţinerea stării de fapt la OMC ar fi fost văzută ca un succes. Negociatorul-şef al Indiei nu le-a permis asta.
Umbrele trecutului
Vreme de decenii, India s-a opus la semnarea de acorduri comerciale, reticentă fiind la a-şi expune industria incipientă la comerţul global, plin de competitori duri. Această abordare a început să se schimbe gradual după ce Modi a venit la putere în 2014, iar India a urmărit obţinerea de acorduri cu Australia, Emiratele Arabe Unite şi un mic grup de ţări europene.
Modi a urmărit acorduri comerciale şi cu economiile statelor G7, inclusiv cu Canada şi cu alte foste imperii coloniale precum Regatul Unit sau cu ţări din UE, toate dorind cu disperare să profite de economia în dezvoltare a Indiei şi de populaţia ei tânără şi dinamică.
„India este într-un punct de inflexiune în dezvoltarea ei. Am ajuns într-un punct în care ne-am rezolvat problemele din trecut”, spune B. V. R. Subrahmanzam, fostul secretar pe comerţ al lui Modi, acum CEO al think-tank-ului public NITI Aayog.
India vrea să devină o ţară dezvoltată până în 2047, când se împlinesc 100 de ani de la declararea independenţei faţă de Imperiul Britanic, spune el.
Dar pentru a ajunge acolo, indienii „trebuie să se elibereze de mentalitatea sclaviei”, declara Modi într-un discurs în faţa naţiunii de Ziua Independenţei, la împlinirea a 76 de ani a ruperii Indiei de foştii ei stăpâni coloniali.
La fel ca alţi membri ai cabinetului Modi, Goyal este foarte vocal cu privire la felul în care India ar trebui să acţioneze pe viitor, spune, sub rezerva anonimatului, un consilier pe comerţ la guvernul indian.
Chiar şi în aceste condiţii, India încă are nevoie de investiţii serioase din Occident pentru a-şi pune în opera viziunea, le-a spus, la Londra, un aliat al lui Modi, iar protecţionismul global tot mai pronunţat reprezintă o provocare pentru aceasta.
India nu este, însă, prea deschisă ideii de comerţ liber – de la Londra la Geneva, există plângeri cu privire la protecţionismul guvernului indian, care impune tarife mari pe produse precum vehicule electrice sau alcool şi are reglementări complexe şi depăşite, forme relaxate de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală şi restricţii dure asupra circulaţiei datelor şi serviciilor financiare. În plus, India refuză accesul firmelor străine de avocatură şi impune numeroase bariere.
Un personaj „trumpian”
Goyal s-a făcut celebru mai ales prin faptul că ignoră presiunile. La fel ca Trump, „are o personalitate de tip showbiz şi încearcă să provoace în mod deliberat”, spune un fost oficial european care a negociat cu ministrul indian vreme de ani de zile.
„Adoră să lase discuţii în coadă de peşte, să le saboteze şi apoi să se prefacă că le salvează în ultimul moment. A făcut asta de mai multe ori”, spune oficialul citat.
Chiar şi negociatorul pentru comerţ al lui Trump, Robert Lighthizer, a rămas perplex când a văzut că negocierile cu Goyal nu merg nicăieri, concluzionând, ulterior, nu doar că India este „pur protecţionistă” ci că această abordare comercială e „parte din ADN-ul său politic”.
Goyal este „cel mai dur negociator şi îi place să fie direct”. „E genul de om căruia îi place să vină cu rezultate”, spune un oficial indian care a lucrat cu acesta de când a devenit ministru în guvernul Modi, în 2019.
În mandatul lui Goyal, India a obţinut un record de 778 de miliarde de dolari în exporturi între 2023 şi 2024, o creştere mică faţă de anul precedent.
La fel ca Trump, Goyal pare că are o nevoie, generată de un complex de inferioritate, de a reuşit – el a fost îndepărtat din poziţia de trezorier al partidului lui Modi în 2021, împreună cu ministerul căilor ferate. Până în iunie, Goyal a fost şi reprezentantul lui Modi în camera superioară a parlamentului indian.
Au existat inclusiv discuţii referitoare la numirea lui în funcţia de ministru al finanţelor în noul guvern Modi, însă asta nu s-a întâmpla.
Din acest motiv, Goyal vrea să fie un negociator activ care nu se dă în lături de la a se impune în faţa industriilor, oficialilor sau negociatorilor altor ţări.
Abordarea dură a Indiei ar putea să aibă şi efecte adverse
Abordarea lui Goyal a pus puterile occidentale pe picior de retragere. O întâlnire de anul trecut s-a deschis un discurs extrem de critic al oficialului indian la adresa colonialismului, iar oficialii occidentali aflaţi ladiscuţii nu erau siguri dacă era vorba de o retorică parte a strategiei sale de negociere.
India a încercat să obţină concesii mari din partea UK şi UE, dar fără să ofere mare lucru în schimb, spun oficiali de rang înalt şi lobby-urile din domeniul business.
„Negociază doar de dragul de a putea spune «negociem», dar nu au nicio intenţie să vină cu ceva, cu orice, oricând, oriunde”, spune Sabine Weyand, principala birocrată a UE în domeniul comerţului, la o întâlnire privată la PE, înainte de o nouă rundă de negocieri.
India foloseşte, în schimb, discuţiile în derulare cu UE şi UK pentru a pune presiune pe planurilor de a pune tarife pe produsele cu o amprentă de carbon mare, la graniţă. Niciuna dintre părţi nu a cedat, pentru moment.
În cep priveşte „liniile roşii” ale Indiei, Goyal „vorbeşte clar şi foarte direct, iar asta îi oferă o imagine de dur”, spune un oficial indian.
Totuşi, în ciuda reacţiilor de admiraţie şi uimire din partea negociatorilor internaţionali, abordarea lui Goyal începe să devină plictisitoare şi enervantă pentru unii, iar felul său direct şi agresiv pare că începe să facă paşi greşiţi.
Discuţiile cu Canada, de exemplu, s-au prăbuşit după ce premierul Trudeau a acuzat India că plănuieşte un asasinat politic la Vancouver, fapt coroborat, ulterior, de Departamentul Justiţiei din cadrul guvernului SUA.
„Comunitatea de negociatori din domeniul comerţului deja a început să depăşească momentul şi vede dincolo de abordarea dură şi laudele lui Goyal. Nu cred că e în interesul pe termen lung al Indiei să fie extremistă, să se pună obstacol în negocieri şi să se laude cu asta”, a declarat un fost oficial UE în domeniu.