Intervenție de urgență pe un șantier din București. Un om a fost prins sub o placă de beton
Publicat acum 42 minute
Pentru prima dată după mulți ani, Guvernul avansează o dată pentru adoptarea monedei euro, anul 2024. Inițial trebuia să aderăm încă din anul 2019. Această asumare vine într-un document trimis Comisiei Europene și e făcută în condițiile în care BNR e mai rezervată cu privire la acest proces.
Ce este zona euro?
-Zona euro este constituită din statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat moneda euro.
-Euro este moneda oficială a 19 din dintre cele 28 de state membre ale UE.
-Statele membre ale UE din zona euro: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania.
„În Consiliul monetar, care în seamnă curs fix, apare de regulă după o criză majoră. Noi nu avem criză și nu știu dacă cineva dorește acest lucru. Să o produci, nici nu știu cum s-ar face, dar hai să zicem că s-ar face. Un consiliu monetar, în cazul României, probabil că ar exista un curs de 7-8 lei, pe puțin”, spunea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în urmă cu puțin timp.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR- „Ar trebui să explicăm de ce se referea la consiliul monetar. Era un moment, prin iarnă, când era mare zarvă în România, când Bulgaria anunțase că va intra repede în zona euro. S-au grăbit și ei că nu e așa ușor să intri în zona euro. Și atunci guvernatorul a trebuit să explice un lucru. Pentru că cursul nostru se duce în sus și în jos, la bulgari e curs fix. Guvernatorul a explicat că în anii 90, bulgarii au avut o criză foarte puternică, au căzut bănci, întreprinderi și atunci soluția a fost consiliul monetar. Au legat moneda lor de marca germană și apoi au legat-o de euro. Au crezut că așa ar putea trece mai ușor la euro. Dar zona euro are multe criterii: inflația, care să fie cu 1,5 puncte procentuale peste cea mai joasă inflație, dobânzile pe 10 ani să fie cu 2% peste, cursul de schimb să fie cât de cât stabil și două criterii fiscale: deficitul bugetar și datoria țării care să nu depășească 60% din PIB-ul României”.
„Astea sunt criteriile nominale. A fost o vreme când le-am îndeplinit pe toate 5, astăzi nu le mai îndeplinim. Acum trei ani era bine. Guvernatorul a făcut o afirmație că iată că suntem cu toate criteriile nominale, dar nu ne putem uita spre zona euro pentru că mai sunt trei criterii foarte importante. Trei tipuri de convergență, convergența reală, care înseamnă PIB-ul pe locuitor la calitatea standard a puterii de cumpărare. Și această putere de cumpărare este la noi în tabloul UE pe locul 27. În spatele nostru sunt doar bulgarii. Avem 8 țări la această oră care au populații mult mai mici decât România, cum e Danemarca, Irlanda.. Ce înseamnă asta.. înseamnă că stăm foarte prost la acest capitol, al puterii de cumpărare a monedei. Și mai sunt încă două covergențe.. convergența juridică și a apărut în ultima vreme.. nu e încă standardizat acest criteriu, dar se vehiculează.. criteriul educației financiare. Iar la educația financiară suntem pe ultimul loc în UE”.