Pământul ar fi avut un inel asemănător cu cele din jurul planetei Saturn cu peste 400 de milioane de ani în urmă
Publicat acum 5 ore si 43 minute
Marte este o planetă care trece periodic prin schimbări climatice şi care se află pe cale să iasă dintr-o lungă eră glaciară care a atins apogeul în urmă cu 370.000 de ani, conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Science, informează publicaţia Los Angeles Times și Agerpres.
Oamenii de ştiinţă au examinat calota glaciară de la polul nord al Planetei Roşii, prin intermediul datelor radar obţinute de la sonda orbitală Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) aparţinând NASA iar concluziile pe care le-au obţinut oferă o nouă perspectivă asupra dinamicii climatului de pe Marte şi se pot dovedi folositoare chiar şi pentru o mai bună înţelegere a evoluţiilor climatice terestre.
La fel ca şi Pământul, Marte trece prin ere glaciare, însă mecanica schimbărilor climaterice marţiene este diferită. Pe Terra, gheaţa se acumulează la poli pe măsură ce temperaturile scad şi apoi înaintează spre zonele subpolare şi chiar dincolo de acestea. Însă planeta Marte are o înclinaţie foarte inconstantă: în prezent înclinaţia axei sale este de aproximativ 25 de grade, dar poate ajunge la 60 de grade - prin comparaţie, înclinaţia axei Pământului variază puţin, între 22 şi 25 de grade.
Schimbarea înclinaţiei axei marţiene durează foarte mult timp, însă atunci când înclinaţia este aproape de 60 de grade, Marte apare ca şi când ar fi culcată pe o parte - condiţii în care polii planetei sunt încălziţi, iar cea mai mare parte a calotelor glaciare se topesc şi ajung în atmosferă sub formă de vapori, după care apa se recolectează la latitudinile medii ale planetei. Astfel, spre deosebire de Pământ, pe Marte o eră glaciară înseamnă mai puţină gheaţă la poli şi mai multă în apropiere de ecuatorul planetei.
Isaac Smith, planetolog la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, studia marile urme în spirală lăsate în gheaţa marţiană de la Polul Nord al planetei de vânt, urme care se întind pe aproximativ 800 de kilometri şi au adâncimea de aproximativ 800 de metri. Astfel el a remarcat prezenţa unor straturi depozitate uniform pe calota glaciară - o schimbare bruscă semnalând trecerea de la eroziune la acumulare. Conform acestui studiu, la polii marţieni (dar în special la polul nord) s-au acumulat 87.000 de kilometri cubi de gheaţă începând cu sfârşitul ultimei ere glaciare. Acest volum ar fi suficient pentru a acoperi întreaga planetă sub un strat de 60 de centimetri de gheaţă.
"Fără oceane şi fără viaţă, Marte este un laborator mai simplu, în care ne este mai uşor să înţelegem evoluţia climatului", a mai susţinut Isaac Smith, precizând că lecţiile pe care le învăţăm pe Marte pot fi utile şi pentru a înţelege mai bine schimbările climatice de pe Terra.