Avansul economiei României în 2024 a scăzut drastic, la doar 1%, în estimarea revizuită de Comisia Naţională de Prognoză
Publicat acum 5 ore si 17 minute
Ordonanța de urgență presupune o semi-reglementare pe piața energiei. Asta înseamnă că nu va fi o reglementare clasică, ci va avea și o componentă de piață liberă, sau o piață ”administrată”.
Astfel, pentru consumatorii casnici, schimbările nu vor fi foarte mari. Prețurile vor fi de 0,68 și 0,80 de lei, așa cum a fost și până acum, însă se va găsi un preț fix și pentru cei 700.000 de consumatori casnici care nu se încadrează la un consum lunar de până în 255 KWh.
Ordonanța de urgență va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Nicolae Ciucă: ”Avem o veste foarte bună!” România primește bani pentru compensarea prețului la energie
România va primi 2,5 miliarde de euro din fondul de coeziune pentru sărăcie energetică, crearea locurilor de muncă, IMM-uri și persoane vulnerabile.
”Avem o veste foarte bună de la Comisia Europeană, care a disponibilizat 10% din Fondurile de Coeziune, la nivelul întregii Uniuni discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocați pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri și desigur pentru susținerea cetățenilor vulnerabili”, a spus Nicolae Ciucă.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a explicat că acești bani de la Comisia Europeană pot fi utilizați inclusiv pentru compensarea facturilor.
”Așa cum s-a anunțat în cursul zilei de ieri, Comisia Europeană a luat această decizie de disponibilizare de 10% din fondurile politicii de coeziune, respectiv pentru acele fonduri care sunt sub risc de pierdere a banilor.
Pentru România înseamnă 2,2 miliarde de euro și sunt 3 tipuri de măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețului la energie.
De asemenea, a doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile pentru capital de lucru ce urmează a fi acordate IMM-urilor, după modelul granturilor pentru capital de lucru pe care le-am avut în criza pandemică.
Al treilea tip de măsură este cel referitor la ocupare și crearea locurilor de muncă”, a concluzionat Marcel Boloș.