Peter Grimes, de Benjamin Britten, una din operele majore ale perioadei contemporane va fi interpretată în premieră la București, pe 15 septembrie, în versiune concertantă. Sub bagheta dirijorului britanic Paul Daniel, va evolua Orchestra Națională a Radiodifuziunii Române, alături de Corul Radio, dirijat de Ciprian Țuțu.
Spectacolul este încă o premieră de vizionat pe Scena Sălii Palatului, în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu” și se va îmbina cu o poveste vizuală, imaginată de regizorul multimedia Carmen Lidia Vidu ca un film grafic.
“Am desenat cadru cu cadru tot filmul operei. Sunt cel puțin 500 de desene transformate în 500 de filme scurte pe care am să le redau în tempo-ul dirijorului Paul Daniel. Ba mai mult, am încercat să desenăm personajele în funcție de distribuția prezentă la Festivalul Enescu. Desenatoarea Gabi Skinder a depus o muncă titanică, iar Julien Javions este cel care a transformat desenele în film“, spune Carmen Lidia Vidu.
Distribuția include artiști lirici internaționali, rolul principal fiind interpretat de tenorul Ian Storey, una din vocile foarte respectate ale scenei internaționale pentru interpretările operelor wagneriene și apreciat pentru nuanțele deosebite pe care le aduce chiar rolului Peter Grimes.
La debut, Peter Grimes, opera semnată de Benjamin Britten a fost la fel de căutată sau chiar a depășit box-office-ul Madamei Butterfly și a Boemei, două opere foarte iubite, alături de care noua lucrare s-a aflat pe afiș în iunie 1945, la Londra. Pentru istoria operei britanice, Peter Grimes reprezintă o piatră de temelie, iar amatorii de clasamente o vor găsi cuprinsă în top-urile populare internaționale de genul “Cele mai bune 100 de opere din toate timpurile”. Totuși, pentru melomanii din România ocazia de a o asculta integral este una rară și se oferă în cadrul ediției 2019 a Festivalului Internațional George Enescu.
Cea care l-a inspirat și îndemnat pe Benjamin Britten să compună opera a fost povestea pescarului Peter Grimes, deși libretul final se îndepărtează de sursa sa de inspirație. Istoricii muzicali consemnează faptul că Britten a descoperit întâmplător, pe raftul unui anticariat, poemul The Borough al poetului britanic din secolul XVII, George Crabbe, în care acesta vorbește despre pescarul Grimes și viața sa într-un orășel pescăresc. Povestea i-a amintit lui Britten de Suffolk, orașul său natal și a dorit să transpună neapărat poemul în operă. Astfel, pescarul Grimes, o persoană aspră și nemiloasă, care este acuzat de uciderea propriilor ucenici, a ajuns un nume de referință în lumea muzicii.
În forma de libret, povestea originală capătă nuanțe. Pescarul Grimes este un personaj mai complex, dezvăluie în relația sa cu Ellen Orford, învățătoarea din sat și alte fațete ale personalității sale. În primă instanță, Grimes este absolvit oficial de suspiciunea de a-și fi ucis unul dintre ucenici, găsit înecat pe coastele satului. Deși este sfătuit să nu își mai ia nici un ajutor, Grimes refuză, își alege un nou ucenic. Într-un moment de tensiune, o dispută cu angajatorul lui cel aspru și ursuz, ucenicul cade accidental de pe o stâncă și moare. Oamenii reacționează prompt și îl acuză din nou de crimă pe pescar. Pentru a scăpa de mânia comunității, Peter Grimes acceptă sugestia de a pleca în larg și de a se scufunda cu propria barcă. Față de original, în versiunea propusă de libretistul Montague Slater, vinovăția lui Grimes nu este așa de certă, iar publicul este invitat să își contureze opinia ca într-un veritabil policier. Britten consideră opera ca un simbol a luptei individului față de preconcepțiile societății “A subject very close to my heart—the struggle of the individual against the masses. The more vicious the society, the more vicious the individual.”
“Am crescut la Dunăre, printre pescari. Un mix de români și de sârbi. Eu copil, ei oameni ai apelor. Casele satului Gornea sunt lipite între ele. Noi eram perete-n perete cu birtul satului. Îmi amintesc câinii mari ai cârciumăresei, cele 2 fete “ușoare” de peste drum, uciderea unui tânăr și multe altele pe care nu le pot povesti dar ele sunt în biografia mea și în opera Peter Grimes”, mărturisește Carmen Lidia Vidu despre relația personală stabilită cu lucrarea.
Compoziția lui Britten este densă, masivă, implică secvențe corale impresionante, roluri intense, momente tensionate, dramatice și alteori, în contrapunct, umor și tușe frivole. Orchestra preia pasaje întregi, conducând auditoriul prin subiect.
Publicul Festivalului a avut deja ocazia de a audia parte din aceste fragmente în concertul London Symphony Orchestra din această ediție a festivalului. Orchestra britanică a interpretat “Patru interludii marine și Passacaglia”- un grupaj din cele șase interludii orchestrale din Peter Grimes, unde marea este martorul dramei personajului principal și este oglinda stărilor lui, în același timp rămânând, dincolo de poveștile individuale, impasibilă, constantă.
PROGRAMUL INTEGRAL- 15 SEPTEMBRIE, SALA PALATULUI, 19.30-22.15
ORCHESTRA NAȚIONALĂ A RADIODIFUZIUNII ROMÂNE & CORUL ACADEMIC RADIO
PAUL DANIEL dirijor
CIPRIAN ŢUŢU dirijorul corului
CARMEN LIDIA VIDU regizor multimedia
Distribuția: IAN STOREY Peter Grimes (tenor), LISE DAVIDSEN Ellen Orford (soprană), CATHERINE WYN-ROGERS Auntie (contralto), CHRISTOPHER PURVES Balstrode (bariton), DIANA MONTAGUE Mrs. Sedley (mezzosoprană), JOSHUA BLOOM Swallow (bas), HUW MONTAGUE RENDALL Ned Keene (bariton), MICHAEL COLVIN Bob Boles (tenor), BONAVENTURA BOTTONE Rev. Horace Adams (tenor), BARNABY REA Hobson (bas), SOLOMIA LUKYANETS Nepoata 1 (soprană), RHIAN LOIS Nepoata 2 (soprană).