Cu lungime de cca 4.000 de metri Peștera Limanu este de departe cea mai lungă peșteră dobrogeană.
În mare parte, Peștera Limanu s-a format în mod natural în calcar, dar unele sectoare de galerie au fost cioplite de oameni.
Arheologul Vasile Boroneanţ a descoperit incizii şi desene în cărbune pe care le-a apreciat ca fiind foarte vechi, posibil neolitice. Altele posibil dacice, notează natgeo.ro
O legendă străveche îi sporește farmecul. Peștera de la Limanu ar putea fi Keiris, caverna unde dacii din Dobrogea s-au refugiat din calea romanilor după moartea lui Burebista.
Se întâmpla în jurul anului 30 înainte de Hristos, pe vremea când ţinutul era stăpânit de Dapyx, un rege al geţilor care împărţea Dobrogea cu Roles şi Zyraxes.
În lupta pentru putere, Dapyx a fost răpus de romanii chemaţi de Roles în ajutor. Dacii lui Dapyx s-au refugiat în peștera de la Keiris, pregătiţi să străbată labirintul pentru a ieşi la suprafaţă, dar romanii i-au zidit înăuntru.
Arheologii n-au găsit niciodată locul exact al peşterii Keiris, dar Limanu pare a se potrivi cel mai bine legendei, având pereții parcă dăltuiţi de om.
Oamenii locului spun că Peștera Limanu ar fi o poartă către lumea de dincolo de moarte și că tot felul de zgomote dubioase se aud din adâncuri.
Foto: Planul Peşterii Limanu – după Institutul de Speologie Emil Racoviţă
În acest caz specialiştii au o explicație științifică. Zgomotele ar fi, de fapt, provocate de vântul care străbate numeroasele galerii ale orașului subteran, dar sunt percepute diferit de psihicul uman.
Peștera Limanu este cunoscută şi sub alte nume, cum ar fi Caracicula (vechea denumire a așezării Limanu), La Lilieci, sau la Icoane - datorită prezenței unor chipuri sculptate în piatră care păzeau odinioară intrarea.
Accesul în sit se face de pe șoseaua Constanţa-Mangalia DN39, mergând spre Limanu, pe un drum județean. Peștera este localizată la 5 kilometri de Mangalia.