Doar 17% din populație intră într-un cabinet stomatologic, în scop preventiv. Unii români încă folosesc sarea de bucătărie sau bicarbonatul de sodiu în loc de pastă de dinți.
Medicul stomatolog Denisa Tutunaru a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea, despre sănătatea cavităţii bucale, dar şi despre cum ne putem păstra dinţii sănătoşi cât mai mult timp.
"Bicarbonatul de sodiu și sarea au un dezavantaj foarte mare din cauza faptului că sunt foarte abrazive. În momentul în care pierdem substanța cea mai dură din organism, smalțul, apar multiple probleme dentare. Plus, că este afectată toată cavitatea orală.
Mereu le spun pacienţilor mei să folosească pastă de dinţi care conţine bicarbonat de sodiu, dar să nu conţină acele particule abrazive care pot să ne zgârie smalţul dinţilor.
Sănătatea orală nu înseamnă doar un zâmbet frumos şi o respiraţie plăcută, ci aceasta este strâns legată cu sănătatea organismului. De pildă, dacă noi avem o igienă precară şi nu avem igienă regulată atât dimineaţa, cât şi seara, timp de două minute, riscăm să facem carii. Totodată, şi sănătatea gingiilor este afectată.
Poate să apară boala parodontală și uneori riscul de pierdere a dinților. Este important să înţelegem că poartă de intrare a bacteriilor în organismul uman este chiar cavitatea bucală.
Totodată, pot apărea afecţiunile sistemice. Putem avea probleme de sănătate foarte grave, precum boli cardiovasculare, afecţiuni ale creierului, ficatul, rinichiului, pancreasului, chiar şi plămânii sunt afectaţi.
De foarte multe ori se întâmplă să avem și dureri de stomac în momentul în care avem probleme cu dinții. Este important să avem grijă de flora bucală, întrucât putem avea afecţiuni precum gastrita.
În momentul în care noi ingerăm alimente fermentate şi nu avem o igienă orală foarte bună, pot apărea afecţiuni la nivelul stomacului.
Dacă nu respectăm igiena orală, pe suprafaţa dinţilor nostri se formează o peliculă de placă bacteriană. Această placă bacteriană, în timp, se calcifiază și devine tartru. Noi doar atunci ajungem să o vedem. În rest, ea este invizibilă.
Placa bacteriană se hrănește cu lucrurile pe care noi le ingerăm, cu alimentele noastre. Dacă noi mâncăm foarte mult zahăr, zahărul se transformă în acizi, acizii produc cari, cariile produc complicații.
Igiena orală în România
- 90% folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea dinţilor
- 15% folosesc şi aţa dentară
- 29% şi apa de gură
- aproximativ 2% nu se spală pe dinți
- 37% dintre aduţi se spală zilnic pe dinți
- 48,7% folosesc guma de mestecat
Cât timp își periază românii dinții
- 3% - mai puţin de 1 min
- 26% - 1 min
- 40% - 2 min
- 31% - 3-5 min
Când au fost românii ultima dată la dentist
- 37% - acum 6 luni
- 21% - în ultimele 6-12 luni
- 25% - în ultimii 1-5 ani
- 18% - acum mai mult de 5 ani
Statistici igienă orală România
- ultimele locuri în Europa în privinţa sumelor cheltuite pentru sănătate orală
- locul IV în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi mortalitate prin cancere ale buzelor şi cavităţii bucale, după Letonia, Ungaria si Slovacia
Sănătatea orală depinde de mai mulți factori, chiar și de sex. Bărbații și femeile au factori favorizanţi diferiți, adică femeile sunt mai predispuse la carii. Avem o genă în cromozomul X care ne face mai predispuse la carii. În schimb, bărbații sunt mai predispuși la boala parodontală.
Studiile ne spun că femeile au o igienă orală mai bună decât a bărbaților, dar fluctuațiile hormonale creează cele mai mari probleme în sănătatea orală și în sănătatea generală a organismului.
La tinere, la pubertate, pot să apară sângerări gingivale. În sarcină, putem să avem mai multe sângerări gingivale. Toate acestea se întâmplă din cauza schimbărilor hormonale.
De pildă, la menopauză, femeile devin adulte şi apar tot felul de probleme precum scăderea nivelului osos, osteoporoza, apare xerostomia, adică acea uscăciune a gurii. Apar chiar şi senzaţii de arsură, dureri de articulaţii.", a spus medicul stomatolog.
Medicii stomatologi spun că igienizarea dinților poate fi făcută și acasă, pentru prevenirea cariilor, a tartrului sau plăcii bacteriene. Controalele periodice rămân însă obligatorii de două ori pe ani. În prezent, Casa Națională de Asigurări de Sănătate de contează integral serviciile de igienizare doar pentru copiii care nu au împlinit 18 ani, în limita a 2-a consultații pe an și doar în cabinetele care au contracte cu CNAS.