Deși se considera o trăsătură de personalitate specifică doar anumitor categorii sociale, aceasta a ajuns să ne definească pe tot mai mulți dintre noi. Însă, mai devreme sau mai târziu, tiparul perfecționist duce la epuizare.
Psihologul Cristina Ionescu ne spune cum ne dăm seama dacă ne confruntăm cu o astfel de problemă care ne afectează viaţa, relaţiile şi familia, dar și ce putem face.
"Prefecţionismul vine ca un soi de presiune pe care o trăim la un moment dat în relaţiile cu cei din exterior. Adesea se formeză în copilărie cu persoanele de ataşament sau cu aşteptările care vin de la şcoală, de exemplu, şi ulterior ca adult, cu aşteptările care vin de la locul de muncă sau la imaginea pe care ne-o creăm idealizată despre cum ar trebui să fie o relaţie perfectă sau cum ar trebui să fim noi în relaţie cu un posibil partener sau parteneră.", a spus psihologul.
Perfecționismul e specific oamenilor ambițioși. La prima vedere pare a fi o calitate. Profesional vorbind, e util. Dar în viața personală ... va epuiza, mai devreme sau mai târziu, organismul.
"Aşteptările noastre de a fi cât mai bine văzuţi, de a fi validaţi, de a fi remarcabili cumva ne duce către această zonă de a ne bucura mai puţin de eforturile pe care le depunem şi abilităţile pe care ni le creăm şi mai mult pe rezultat în sine, care de altfel nu vine cu bucurie, vine cu un obiectiv de a ne seta altă nevoie după în speranţa că vom simţi ceva bucurie sau mulţumire.", a mai spus aceasta.
Specialiştii spun că perfecționismul are la bază o stimă de sine redusă care cere un mecanism de compensare. Adică un mod de viață menit să repare, măcar în aparență, ceea ce noi percepem ca fiind necorespunzător la propria persoană.
"Am nevoie să ştiu că fiecare detaliu e perfect, pentru că eu cred despre mine că e necesar să fiu remarcabil pentru a fi validat, văzut, remarcat de cei din jur, asta este credinţa care stă la bază cumva. Adică tot timpul am aşteptarea să fiu excepţional, pentru că dacă aş renunţa la ideea de a fi excepţional înseamnă că nu sunt iubit, nu pot să fiu iubit de cei din jurul meu, că nu pot fi acceptat şi că ceilalţi mă vor părăsi cumva şi că nu vor fi de acord.", a mai spus psihologul Cristina Ionescu.
Este important de ştiut când perfeţionismul devine o problemă, pe care trebuie să o rezolvăm cât mai repede, înainte de ne fi afectate relaţiile cu cei din jur.
"Perfecţionismul devine o problemă în momentul în care se transformă într-un conflict interior. Adică eu neg anumite nevoi ale mele, nu apreciez abilităţile pe care le am şi consider că eu plec în viaţă cu nişte talente şi abilităţi deja formate şi că asta nu presupune timp în care să construiesc ceva şi atunci am nişte aşteptări irealiste care pun o presiune foarte mare pe mine.
De altfel, o influenţă extrem de mare asupra noastră, care încurajează acest tipar idealist, o au şi reţelele de socializare.
"Social Media este un factor extrem de important în menţinerea perfecţionismului pentru că se etalează de foarte multe ori o imagine ireală, o imagine perfecţionistă dacă stăm să ne uităm pe instagram o să observăm că totul este aşa idilic, că totul este minunat şi că toate lucrurile se fac foarte simplu şi că viaţa este aşa de frumoasă, şi că e foarte uşor să avem un stil de viaţă echilibrat şi sănătos, şi atunci tendinţa este să ne ducem spre zona respectivă şi se intâmplă exact ca în perfectionism.", a mai spus aceasta.