Industria hotelieră critică ordonanța „trenuleț”: „Va avea un impact devastator asupra turismului”
Publicat acum 12 ore si 21 minute
Poliţişti de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov efectuează marţi dimineaţă 82 de percheziţii, în Bucureşti şi 11 judeţe, la domiciliile a 48 de persoane bănuite de evaziune fiscală, precum şi la sediile firmelor administrate de acestea, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de aproximativ 50.000.000 lei.
Potrivit poliţiştilor, persoane din Ilfov au înfiinţat 11 firme fantomă care aveau clienţi peste 200 de firme în ţară ce le solicitau diverse produse pe care nu le aveau şi emiteau facturi fictive pentru deducere de TVA şi impozit, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate de Agerpres, percheziţiile se desfăşoară pe raza judeţului Ilfov (32), a municipiului Bucureşti (20) şi a judeţelor Dâmboviţa (7), Giurgiu (6), Brăila (5), Arad (3), Dolj (3), Sibiu (2), Constanţa (1), Mehedinţi (1), Hunedoara (1) şi Prahova (1).
Totodată, poliţiştii pun în executare 28 de mandate de aducere şi citează, în vederea audierii, 20 de martori. Audierile vor avea loc la sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ilfov.
În fapt, în perioada 2014 - 2016, membrii grupării ar fi înfiinţat 11 societăţi cu comportament fantomă şi ar fi emis facturi care nu au la bază operaţiuni reale către peste 200 de firme beneficiare, de pe raza judeţelor menţionate, acestea din urmă având ca domeniu de activitate recuperarea de materiale reciclabile, comerţul cu diferite produse alimentare şi nealimentare, construcţii şi prestări servicii, precizează IGPR.
Din cercetările efectuate de poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Ilfov a reieşit faptul că administratorii firmelor beneficiare aveau ca scop sustragerea de la plata TVA-ului şi a impozitului pe profit.
O altă modalitate de fraudare folosită de membrii grupării infracţionale a fost introducerea în circuitul financiar evazionist a unor mari cantităţi de deşeuri metalice colectate, fără documente de provenienţă şi sub valoarea de piaţă. Astfel, acestea ar fi fost înregistrate doar scriptic în contabilitatea firmelor fantomă şi tranzacţionate fictiv între acestea.
Din investigaţii a reieşit că membrii grupării ar fi perceput în schimbul activităţii infracţionale desfăşurate un comision ce ar fi variat între 1 - 3% din totalul sumelor rulate prin conturile societăţilor fantomă, care se ridică la peste 200.000.000 lei.