Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
- pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
- pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, realizează venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
- pensionarul de invaliditate sau copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, încadrat in oricare grad de invaliditate, ori soţul supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă;
- pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
- pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
- pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizează venituri în baza unui contract de muncă, raport de serviciu, contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil sau desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
- copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
- pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul;
- în situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș, care îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, daca nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs;
- plata îndemnizației pentru însoțitorul pensionarului de invaliditate încadrat in gradul I de invaliditate, se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituție de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situațiilor în care pensionarul este nevăzător;
- suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Când se face reluarea plăţii pensiei?
Reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
- începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
- începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
- de la data începerii anului şcolar, în situaţia copilului urmaș care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor.
Schimbare în cazul deciziilor de pensionare ale angajaților
Casele de pensii vor avea obligația de a transmite și angajatorilor, nu doar angajaților care au solicitat pensionarea, informații cu privire la emiterea deciziilor de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parțial sau de invaliditate, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților.
În prezent legislația prevede doar că ”decizia casei teritoriale de pensii se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii”. Astfel, decizia de pensionare este comunicată doar persoanei care formulează cererea de pensionare, fără a fi comunicat și angajatorului faptul că a fost emisă precum și data emiterii acesteia, scrie Profit.ro.
Inițiatorii proiectului arată că legea se impunea a fi completată deoarece contractele individuale de muncă încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, iar prin comunicarea deciziei de pensionare doar angajatului, angajatorul poate lua cu întârziere sau deloc la cunoștință de emiterea acesteia, fiind astfel în culpă cu privire la neemiterea deciziei de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă.
Conform dispozițiilor art. 56 alin (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii republicat, cu modificările și completările ulterioare, constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia în scris, prin decizie a angajatorului, ori dacă angajatorul nu are cunoștință de emiterea deciziei de pensionare sau în cazul pensiei pentru limită de vârstă, nu are cunoștință de îndeplinirea stagiului minim de cotizare al salariatului, se află în imposibilitatea de a respecta prevederile legale în ceea ce privește termenul de constatare a încetării de drept a contractului individual de muncă, mai precizează sursa citată.
Apare o nouă pensie în România | Cine poate beneficia de ea
Apare o nouă pensie în România, după ce Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a autorizat primul administrator de fond care poate încheia pensii ocupaționale, adică pilonul patru de pensii.
Această nouă pensie vine în completarea celor acordate de sistemul de pensii din România, respectiv pensia de stat, pensiile administrate privat şi cele facultative.
"Poartă denumirea asta - pensie ocupațională - pentru că face referire la apartenența la un job, la o industrie, la o anumită categorie profesională.
ASF: "Un angajator care are minimum 100 de angajați poate propune o astfel de schemă de pensii ocupaționale"
Un angajator care are minimum 100 de angajați poate propune un prospect, o astfel de schemă de pensii ocupaționale.
Se înființează un fond de pensie ocupațională, intră în administrarea unui administrator autorizat de ASF, urmând ca în baza relației contractuale cu angajatul, acesta să beneficieze de contribuția angajatorului la acest fond de pensii", a explicat Dan Apostol, purtător de cuvânt al ASF.