Pe cuvânt. De unde vine expresia „Furtună într-un pahar cu apă”

Ana Iorga a vorbit în rubrica „Pe cuvânt” despre expresia „furtună într-un pahar cu apă”. Montesqieu, scriitorul francez născut în secolul al 17-lea, ar fi născocit-o pentru a descrie o situaţie politică tulbure şi agitată.

Aflăm asta de la Balzac: prozatorul povesteşte că Montesquieu a fost cel care a calificat tulburările din republica San Marino drept "o furtună într-un pahar cu apă": tempete dans un verre d'eau. Era evident o ironie: pentru că micuţa republică San Marino de pe teritoriul Italiei are o suprafaţă de 60 de Km pătraţi. Era cu alte cuvinte o imensă furtună, dar nu pe o mare învolburată, ci într-un pahar cu apă.

Expresia înseamnă mare tămbălău pentru un ceva de minimă importanţă. "Furtună într-un pahar cu apă" seamănă cu "mult zgomot pentru nimic" sau cu "a face din ţânţar armăsar".

Se pare că marele duce Pavel al Rusiei ar fi folosit aceeaşi expresie vorbind despre tulburări la Geneva. Însă cu adevărat celebră expresia a devenit în Franţa secolului al 19-lea, în 1849. Atunci a apărut o comedie într-un act care purta acest titlu. Şi titlul parcă a fost predestinat, pentru că piesa a făcut mare vâlvă în Paris, se pare, pentru că mai multe teatre importante şi-o disputau.