Ce se întâmplă cu prepoziția noatră preferată: „pe”? O iubim atât de mult încât am ajuns să o folosim și când nu este cazul.
Prepoziția este bine mersi, chiar mai bine decât acum doi, trei ani când vorbeam despre contextele, tot mai numeroase, în care „pe” luase locul altor prepoziții. Iată care sunt cele mai frecvente situații în care folosim „pe”, dar nu este foarte potrivit în context:
NERECOMANDAT
pe secție
pe zona de vest
CORECT
la secție
în zona de vest
GREȘIT
reporter pe sănătate
specialist pe educație
expert pe drepturi de autor
CORECT
reporter în domeniul sănătății
specialist în educație
expert în drepturi de autor
Uneori scurtăm o întreagă formulare care ar putea fi mai exactă:
GREȘIT
El este pe financiar.
Ea este pe comunicare.
Aici vreau să spun că lucrează în domeniul financiar în general sau poate că vreau să spun că se ocupă de departamentul financiar sau de cel de comunicare în cadrul unei companii. „Pe” scurtează, dar și sărăcește exprimarea.
CORECT
pe masă: sens locativ
pe 10 septembrie: sens temporal
pe această temă: sens relațional
Sunt în română și construcții formate cu pe care infulențează și ele uzul: „pe baza a ceva” , „pe tema” „pe motiv că”. O a treia cauza foarte puternică este influența englezei asupra românei.
GREȘIT
Discutăm pe acest subiect
Rămâneți pe telefon
CORECT
Discutăm depre acest subiect.
Rămâneți la telefon.
Uneori diferența este una foarte subtilă
CORECT
Dezbatere pe teme politice.
GREȘIT
Dezbatere pe politică.