Accentuarea corectă a substantivului "prevedere" este pe a treia silabă, nu pe a doua. Așadar, spunem corect preveDEre, nu preVEdere. Este un cuvânt format în română, prin derivare de la verbul a prevedea. Si daca urmărim un pic traseul de formare, va fi mai simplu să punem accentul corect.
"Prevedere" s-a format în română de la verbul "a prevedea" și sufixul accentuat -ere. Deci, avem în sufix accent pe primul e, accentuare care se va păstra.
Așadar, corect vom spune: preveDEre. E greșit să spunem preVEdere, nu are ce căuta accentul pe a doua silabă.
Cel mai ușor este să comparăm cu alte derivate de la verbul "a vedea": vedere, revedere și deci prevedere. Nu spune nimeni: VEdere sau reVEdere, așa că nu vom spune nici preVEdere. Vom accentua acest cuvânt așa cum accentuăm și celelalte derivate din familia lexicală a lui "a vedea".
Și ar mai fi un indiciu util. La fel accentuăm toate derivatele cu acest sufix de la verbele în -ea: a plăcea-plăcere, a tăcea-tăcere, a prevedea-prevedere. Si dacă tot suntem la "prevedere" și "a prevedea", profit de ocazie să mai corectăm o greșeală foarte frecventă.
Mare atentie: la viitor și la condițional prezent, formele verbului din prima serie sunt greșite. Nu spunem: Documentul va prevede sau ar prevede. In componența acestor forme intră infinitivul verbului. Iar infinitivul nu este a prevede, ci a prevedea, așadar, e simplu. Corect este: Documentul va prevedea, ar prevedea, la fel ca va vedea, ar vedea.
Pe cuvânt, cu Ana Iorga. Cum accentuăm corect cuvântul "prevedere"