Mai ales că partidele s-au lăudat că nu vor mai aduce nume penale la alegeri, iar dosarele şi listele pentru alegerile locale ar trebui finalizate până la sfârşitul acestei luni.
Însă, fiecare partid se confruntă cu probleme grave. La nivel judeţean, 24 de şefi de CJ, adică peste jumătate au fost condamnaţi sau anchetaţi de DNA, ori au fost declaraţi incompatibili sau în conflict de interese. Deşi vor fi aleşi din rândul consilierilor, şi nu prin vot direct, preşedinţii de Consilii Judeţene trebuie să treacă de criteriile impuse de partid pentru a accede pe lista de consilieri.
Dintre cei care au ocupat această funcţie începând cu 2012, de la PSD şi-au pierdut deja mandatul Adrian Duicu de la Mehedinţi, Gheorghe Bunea Stancu de la Brăila şi Constantin Nicolescu de la Argeş.
De asmenea, şi de la PNL şi-au pierdut mandatul Horia Uioreanu de la Cluj, Florin Ţurcanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani şi Mircea Moloţ de la Hunedoara. Mai mulţi preşedinţi de CJ au fost suspendaţi din funcţie ca urmare a dosarelor de corupţie pe care le au. Printre aceştia se numără Cristinel Bâgiu, social democratul care a condus Consiliul Judeţean Buzău, Mircea Cozma de la Prahova, cel care este anchetat în două dosare pentru fapte de corupţie, dar şi liberalii Cristian Adomniţei, Aristotel Căncescu sau Nicolae Ioţcu.
Anchetaţi dar încă în funcţie sunt Titu Bojin de la Timişoara, Ion Prioteasa de la Dolj, Paul Stănescu de la Olt sau Adrian Ţuţuianu de la Dâmboviţa. Probleme au şi Nicuşor Constantinescu, Silvian Ciupercă, Cătălin Nechifor sau Răducu Filipescu. Şi pentru primarii care mai vor un mandat este o misiune aproape imposibilă să treacă de criteriile de integritate. Din totalul celor 110 edili de municipii, 40 au dosare penale pentru fapte de corupţie. Exclusi de pe liste vor fi şi cei care au schimbat mai mult de trei partide, conform codului de integritate al PNL, dar şi cei care au datorii la bugetul local, sau au nereguli în declaraţiile de avere.