Parlamentul European a adoptat joi, la Strasbourg, o rezoluţie în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii forestiere şi nemulţumirea faţă de recentele reduceri bugetare pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE, relevă un comunicat al PE.
„Deputații sunt îngrijorați de creșterea intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în UE și în lume, inclusiv inundații masive, valuri de căldură și incendii forestiere.
Într-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, adoptată joi, 19 septembrie, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.
Aceștia solicită finanțare suficientă și actualizată pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE.
De asemenea, aceștia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie 'proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă', îndeamnă Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicită punerea la dispoziție și a altor tipuri de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.
Pe termen lung, rezoluția solicită mai multe investiții ale UE în reziliența regională și locală și solicită ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea”, potrivit comunicatului PE.
Totodată, europarlamentarul Siegfried Mureșan subliniază că Parlamentul European cere Comisiei Europene ca „acest ajutor să vină imediat.”
„Noi, Parlamentul European, cerem Comisiei Europene ca acest ajutor să vină imediat. Autorităţile locale şi regionale trebuie să ştie că vor fi sprijinite, de la Bugetul Uniunii Europene, pentru cheltuielile cu adăposturile, repunerea în funcţiune a infrastructurii de electricitate, de telecomunicaţii, drumuri etc.”, precizează eurodeputatul liberal.
Siegfried Mureşan a mai precizat că, în al doilea rând, pe termen lung, va trebui să se flexibilizeze Bugetul multianual al Uniunii Europene pentru a putea aloca mai repede, mai mulţi bani oamenilor afectaţi de situaţii neprevăzute, cum este cazul inundaţiilor care au afectat România şi Europa.
„Ca negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al Uniunii Europene, am insistat să includem acest lucru în rezoluţie şi va fi una dintre priorităţile mele în negocierile bugetare”, arată Mureşan.
El a mai menționat că: „în al treilea rând: trebuie să combatem şi cauza, nu doar efectele. În negocierile bugetare, trebuie să ne asigurăm că alocăm mai multe fonduri pentru infrastructura de prevenţie, precum construcţia de diguri. Trebuie, de asemenea, să luăm măsuri pentru a reduce efectele schimbărilor de climă.”
Primul obiectiv este ca măsurile de sprijin pe termen scurt să fie aplicat rapid, mai spune europarlamentarul.
„Ce urmează: Comisia Europeană trebuie să aplice rapid măsurile de sprijin pe termen scurt. Pentru măsurile pe termen lung, vom lucra la modificarea legislaţiei europene, inclusiv prin reformarea bugetului multianual al Uniunii Europene – unde voi fi implicat direct ca negociator-şef al Parlamentului European”, a mai adăugat Siegfried Mureşan.
În ultimele trei decenii, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de oameni, provocând aproape 3.000 de decese și cauzând pierderi economice de peste 170 de miliarde de euro. Vara anului 2024 a fost, de asemenea, cea mai călduroasă din istoria globală și europeană.