Moscova a amenințat că își va întări capacitățile militare, inclusiv cele nucleare, în regiunea baltică dacă Finlanda sau Suedia aderă la alianța militară condusă de SUA.
Finlanda are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia, iar eventuala aderare va dubla frontiera NATO - Rusia.
Miercuri, premierul finlandez Sanna Marin a declarat că "este timpul să fie identificate soluții" şi că "unitatea este cea mai bună garanție de securitate".
Săptămâna trecută, ea a estimat că decizia în privința NATO urmează să fie luată în mai puțin de lună.
De asemenea, Tytti Tuppurainen, șefa diplomației finlandeze, a spus recent că este "foarte probabil" ca Finlanda să fie candidată NATO.
Agresiunea militară a Rusiei i-a unit pe legiuitorii din Finlanda
Multă vreme divizați în această problemă, cei 200 de membri ai Eduskunta, parlamentul finlandez, par a fi acum majoritari în favoarea aderării, potrivit unor estimări ale presei, care au descoperit doar 12 opozanți.
În timpul primei ore de dezbatere, doar Alianța de Stânga, partener minor al coaliției aflate la putere, s-a opus aderării, pe motiv că o astfel de mișcare va plasa Finlanda în prima linie, în caz de atac rusesc.
"Este clar că acțiunile Rusiei ne-au apropiat mult de o aliniere militară", pentru că "Moscova a devenit nemiloasă, imprevizibilă și agresivă", a declarat Antti Lindtman, parlamentar din partea Partidului Social-Democrat aflat la putere.
Sprijinul popular pentru aderare, în creștere
"Finlandezii par să fi luat decizia și există deja o enormă majoritate în favoarea unei aderări la NATO", a spus, vineri, șefa diplomației finlandeze.
Sondajele de opinie sugerează că aproape două treimi dintre cei 5,5 milioane de finlandezi susțin acum aderarea la NATO, aproape de trei ori mai mulți decât înainte de războiul din Ucraina.
Moscova încearcă să descurajeze demersul fostului său mare ducat, care a obținut deja susținerea majorității membrilor NATO pentru o eventuală aderare.
"A fi membru NATO nu le poate întări securitatea națională. De facto, (Finlanda și Suedia) vor fi în prima linie a NATO", a arătat, vineri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe rus, Maria Zaharova.
Primirea de noi membri NATO se decide în unanimitate
Aceasta a adăugat că Finlanda și Suedia "trebuie să înțeleagă consecințele unei asemenea măsuri pentru relațiile bilaterale și pentru arhitectura europeană de securitate în ansamblul ei".
Decizia de la Helsinki este urmărită cu mare atenție în Suedia, a cărei hotărâre pare să depindă de alegerea Finlandei.
Numeroși analiști anticipează o candidatură a Finlandei și, eventual, a Suediei, suficient de rapidă pentru a fi votată la summitul NATO, de la sfârșitul lui iunie, la Madrid.
Este necesară unanimitatea statelor membre pentru primirea în Alianță.
Finlanda, care a făcut parte din Imperiul Rus timp de peste un secol, în perioada 1809-1917, are o istorie complicată cu țara vecină, marcată de o rezistență eroică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în special în timpul "Războiului de Iarnă" dintre anii 1939 și 1940.
Foto: steagul Finlandei, arborat de Ziua Independenței în cadrul unui eveniment la Castelului Haeme, 6 decembrie 2020