Conştient de lipsa perspectivelor favorabile pe front şi confruntat cu riscul scăderii ajutorului militar din partea unor aliaţi cheie, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, lucrează la o foaie de parcurs unilaterală care aspiră să pună capăt război în această toamnă şi în care pariază totul pe presiunea internaţională asupra Rusiei pentru a obţine pacea în condiţii acceptabile pentru țara, conform unei analize a agenției EFE, citată de Agerpres.
Cu ajutorul a mici „pastile” de informaţii pe care jurnaliştii şi analiştii încearcă să le pună cap la cap ca şi cum ar fi vorba despre un puzzle, preşedintele ucrainean a dat detalii despre o agendă în care, deocamdată, cel mai solid element este aşa-numitul „plan pentru victorie”, agendă pe care Zelenski a început să o împărtăşească cu partenerul său cheie, SUA.
„Am construit acest plan pornind de la premisa că poate deveni realitate datorită partenerilor noştri, nu datorită voinţei sau lipsei de voinţă a Federaţiei Ruse”, a declarat preşedintele ucrainean într-un interviu acordat săptămâna trecută, cu câteva zile înainte de a aprecia că războiul s-ar putea încheia în această toamnă dacă aliaţii Ucrainei ar pune suficientă presiune asupra Kremlinului, oferind sprijin militar suplimentar Ucrainei.
În discursul adresat naţiunii duminică, Zelenski a dezvăluit câteva detalii despre acest plan pentru victorie delegaţiei de congresmeni americani cu care s-a întâlnit în acest weekend la un forum economic la care a participat în Italia.
Zelenski a vorbit pentru prima dată despre acest plan pentru victorie pe 27 august, când a explicat că intenţionează să prezinte acest document preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, şi candidaţilor republican şi democrat în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump şi Kamala Harris.
Incursiunea din Kursk ca element cheie
După cum a explicat atunci liderul de la Kiev, ideea lui este să predea documentul celor trei - Biden, Harris şi Trump - în luna septembrie. „Principalul punct al acestui plan este de a forţa Rusia să pună capăt războiului”, a spus el.
Unul dintre principalele atuuri pentru a realiza acest lucru, a spus el, va fi succesul operaţiunii ucrainene din regiunea rusă Kursk, unde Ucraina controlează aproximativ 1.300 de kilometri pătraţi la o lună după ce şi-a lansat ofensiva transfrontalieră.
„Se pare că intenţia din spatele operaţiunii de la Kursk a fost de a forţa Rusia să trimită trupe din Donbas acolo (la Kursk - n.r.), să întărească moralul în ţară şi, poate, să-l oblige pe Putin să negocieze”, este de părere analistul ucrainean Volodimir Dubovik.
„Dar nu pare să funcţioneze. Nu pare că Putin cedează. Se pare că este pregătit pentru un război lung", a subliniat el.
Pe lângă posibilitatea unui schimb de teritorii ocupate între Ucraina şi Rusia, planul are o componentă economică şi include propuneri privind rolul pe care guvernul de la Kiev trebuie să-l joace în arhitectura de securitate internaţională, după cum a explicat Zelenski.
Al patrulea pilon al documentului detaliază măsurile care urmează să fie adoptate pentru ca Rusia să pună capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei.
În paralel cu prezentarea acestui plan către partenerii săi, Ucraina se pregăteşte să organizeze un al doilea Summit pentru Pace înainte de sfârşitul anului, la care - spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în prima ediţie a acestui eveniment, desfăşurat în iunie, în Elveţia, fără reprezentare din partea Rusiei - se ia în calcul invitarea regimului de la Kremlin.
Din declaraţiile lui Zelenski şi ale altor purtători de cuvânt ucraineni reiese că obiectivul acestei a doua întâlniri este ca un număr cât mai mare de ţări să facă presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să accepte o pace în condiţiile propuse de Ucraina în document.
Rolul Chinei şi al Indiei
Poziţia adoptată de mari puteri apropiate Rusiei, precum China sau India, depinde în mare măsură de eficacitatea acestei presiuni. Ucraina le face curte insistent, dar până acum nici India, nici China nu s-au arătat dispuse să-şi folosească influenţa asupra Rusiei pentru a o forța să se retragă total sau parţial din Ucraina, aşa cum cere Zelenski.
Eforturile lui Zelenski de a căuta soluţii la un conflict care pare că stagnează coincid cu creşterea în sondaje a procentului de ucraineni dispuşi să accepte o negociere cu Rusia.
Întrebat despre starea de spirit în societatea ucraineană, sociologul Andrew Cernousov vorbeşte despre două fenomene. Pe de o parte, numărul celor care doresc să pună capăt prin dialog dramei personale pe care le-a provocat-o războiul este în creştere, dar factura invaziei rusești este deja prea mare pentru unii ucraineni, care ar vedea compromisul ca pe o trădare.
„Ar simţi că a fost în zadar să-şi piardă casele, familiile, că au fost nevoiţi să-şi sacrifice viaţa”.