Părintele Cleopa a povestit în cartea „Ne vorbește Părintele Cleopa” ce s-a întâmplat când a venit la el un credincios care voia să se vindece de patima fumatului.
"Vine unul la mine, nu se lăsa de un păcat, şi încă era om bătrân, şi-mi zice:
– Părinte, ce să fac că nu mă pot lăsa de fumat? Dă-mi canon aspru, că nu mă pot lăsa…
– Moşule, lasă ţigară, că te duci în fundul iadului!
– Părinte, m-am obişnuit şi n-o pot lasă.
Aveam un sfeşnic cu o lumânare mai groasă, şi-i zic:
– Ia vino încoace! Ia ţine degetul la lumânare!
– Văleu! Nu pot!
– Ţine-l acolo!
Şi-i iau mâna şi i-o ţin eu.
– Nu pot, părinte, mă arde!
– Ţine-o acolo, frate! Când ţi-o veni dracul cu poftă, pune o lumânare şi ţine mâna. Vrei să te duci în iad? Acolo nu-i lumânare. Cuptoare cu foc, de miliarde de ori mai tari ca asta. Pune mâna în foc şi vezi! Stai până ce arde, până ce-o curge sângele, până ce-or cădea ciolanele! Să vezi, mai vine pofta?
– Bine zici, părinte, aşa am să fac! De-acum nu-mi mai trebuie să pun ţigară în gură câte zile voi avea.
– Şi dacă te mai robeşte vreo patimă, să ţii mâna în foc şi să n-o iei de acolo până nu-ţi vei aduce aminte de focul iadului. Şi acesta ţi-i canonul: să zici: „Doamne Iisuse…“ şi să pui mâna la foc. Să vedem, o să-ţi mai trebuiască spurcăciuni?"
sursa: ganduridinierusalim.com