Parchetul General susţine că protocolul încheiat între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii a fost legal şi prevedea formarea unor echipe operative cu rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţă.
Parchetul mai spune că protocolul şi-a încetat efectele după decizia Curţii Constituţionale din 2016, prin care serviciile de informaţii nu mai aveau posibilitate să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale.
Parchetul General a dat publicităţii vineri un comunicat de presă în care îşi expune poziţia în legătură cu informaţiile din presă din ultimele zile privind existenţa unui protocol de colaborare între parchete şi serviciile de informaţii.
"Pentru buna colaborare interinstituţională, se pot încheia protocoale în care să fie stipulate aspecte care să conducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor asumate de către părţile semnatare, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente. În acest context, protocolul dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, ce a constituit obiectul unor materiale de presă, cuprindea regulile de realizare a cooperării în baza cadrului legal, ce reglementează competenţele fiecăreia dintre instituţiile semnatare. Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr.51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale", declară Parchetul General.
Ministerul Public mai spune că echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţă.
După apariţia deciziei Curţii Constituţionale, realizarea în continuare a acestor metode speciale de supraveghere, prin echipe operative, ar fi fost în afara cadrului legal.
"Derularea activităţilor prevăzute în protocolul în discuţie s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art.7 din Legea nr. 303/2004, ce prevăd o interdicţie conform căreia magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii", mai declară Parchetul General.
Poziţia Ministerului Public vine după ce în presă a fost făcută publică o înregistrare, potrivit căreia procurorul general al României, Augustin Lazăr, ar fi afirmat, în cadrul şedinţei de miercuri a CSM, că a existat un protocol între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, pentru formarea unor echipe mixte operative.
"A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipa mixtă", ar fi spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM.
Sursă: Agerpres