Ca şi în cazul românilor care s-au confruntat cu creşteri uriaşe la factura de curent sau la cea de gaze, nici Administraţia Prezidenţială nu a fost ocolită de majorări pentru energia electrică sau gazele consumate la Palatul Cotroceni.
Totuşi, pentru Palatul Cotroceni se poate observa, însă, şi o creştere a consumului, atât la energia electrică, cât şi la gaze.
De departe, cea mai mare scumpire, când vine vorba de factura la utilităţi pentru Palatul Cotroceni, a fost cea de la gaze, acolo unde factura aproape s-a dublat.
În total, facturile la curent şi gaze se ridică la câteva zeci de mii de euro pentru luna decembrie 2021.
Comparând însă cu Casa Poporului, factura la curent pentru Palatul Cotroceni este cu mult mai mică.
Casa Poporului a primit factura la curent. Cât plătesc parlamentarii pentru energia electrică
[GAL layout="4"]
Palatul Cotroceni a primit factura la curent şi la gaze
Factura de energie electrică pentru Palatul Cotroceni, în ultimele luni:
Palatul Cotroceni în istoria României
Palatul Cotroceni, sediul Administrației Prezidențiale, se află într-un loc istoric, cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani.
În anul 1679 domnul Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica și anexele mănăstirești au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Șerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.
La începutul domniei, Principele Carol I al României primește ca reședință de vară vechile case domnești de la Cotroceni. Carol I hotărăște să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosința moștenitorilor Coroanei, care să-i servească drept reședință oficială în București.
Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domnești și construirea palatului de la Cotroceni. Construcția a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil național romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra și două foișoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foișor de la Mănăstirea Hurezi. Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896, potrivit Wikipedia.
În august 1916, la Palatul Cotroceni a avut loc Consiliul de Coroană, prezidat de Regele Ferdinand, în care s-a stabilit intrarea României în primul Război Mondial de partea Antantei.
Între anii 1949 - 1976, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.
În anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Șerban Cantacuzino.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României.