Povestea lui Ovidiu Bojor, inventatorul insulinei vegetale: "1 decembrie înseamnă împlinirea unei din năzuinţele poporului român"

A împlinit în urmă cu exact o lună 96 de ani şi continua să scrie şi să-şi dăruiască toată priceperea şi informaţiile românilor şi României. Iar acum cu atât mai mult cu cât avem nevoie de solutii pentru a ne feri noul coronavirus. Doctorul scrie cărţi şi ne sfătuieşte cu ce alimentaţie putem depăşi această perioadă atât de dificilă pentru întreaga omenire.

A scris peste 40 de cărți, a susținut sute de conferinţe ştiinţifice, are peste 40 de brevete farmaceutice şi sute de articole publicate. Nici situaţia vremurilor actuale nu l-a lăsat nepăsător. În slujba oamenilor a realizat o lucrare impresionantă- Bolile aparatului respirator. Iar acum are în lucru o nouă carte referitoare la bolile cardiovasculare. O descriere amplă cu privire la organele cele mai afectate de temutul SARS-CoV-2. Pentru a ne apăra de virusuri, Ovidiu Bojor ne recomandă cumpătarea şi folosirea alimentelor pe post de medicaţie.

"La baza alimentaţiei sunt trei grupe mari: proteine, glucide şi lipide. Dar acestea sunt cărămăzile de bază a oricărei alimentaţii. Trebuie să nu neglijăm vitaminele, microelementele, oligoelementele, enzimele, factorii biotici", a declarat academicianul Ovidiu Bojor.

Ovidiu Bojor a absolvit Facultatea de Farmacie din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din București în anul 1950, iar în 1968 a devenit doctor în farmacie.

Povestea lui Ovidiu Bojor, inventatorul insulinei vegetale

A ajuns să lucreze ca expert al Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială în perioada 1978-1985 și să participe la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan și în Africa. Datorită spiritului de observaţie extrem de ascuţit, în Africa a reuşit o descoperire incredibilă pentru întreaga lume: insulina vegetală.

"Bucătăreasa mea tibetană îmi gătea foarte multe mâncăruri din plante, din legume, printre care şi castravetele amar. Şi când îmi făcea mâncare din castravete amar, care e comestibil la ei, ca şi dovlecelul, simţeam neapărat nevoia de dulce", a explicat Ovidiu Bojor.

După ce a analizat castravetele amar şi a corelat mai multe observaţii a venit şi marea descoperire, folosită deja de câteva decenii de bolnavii de diabet.

În 1985 a cucerit vârfului Gurja Himal, de 7.165 de metri, din Himalaya.

"80% din economiile mele, ca expert al Naţiunilor Unite, le-am investit în prima expediţie româno-nepaleză în Himalaya. Am organizat, am finanţat, am participat la această expediţie", şi-a amintit profesorul Ovidiu Bojor.

Puţini ştiu însă că academicianul nu a avut o viaţă uşoară. Cei mai frumoşi ani ai săi, cei ai adolescenţei au fost profund marcaţi de cruzimile din cel de-al Doilea Război Mondial. Cinci membri ai familiei sale au fost asasinați de militarii hortiști, în anii 40. Pentru a scapa cu viață, a fost nevoit să părăsească Ardealul şi să ia drumul refugiului, iar tatăl său a fost arestat de comuniști și băgat la închisoare.

"Totdeauna am simţit că nu sunt singur, că sunt însoşit de nişte forţe. Poate nevăzute, care mă îndemnau. Şi, de multe ori, relaxarea a fost prin rugăciune. 1 decembrie înseamnă împlinirea uneia din năzuinţele poporului român", a declarat Ovidiu Bojor.

Academicianul spune că cel mai mult îşi doreşte ca adevărul istoric să fie recuperat.