Originile umane sunt legate de un pește străvechi fără maxilare, care suge sânge. Creatura este supranumită ”peștele vampir”

Cercetătorii au urmărit originile celulelor esențiale pentru evoluția vertebratelor, inclusiv a oamenilor, studiind un grup de pești primitivi, care sug sânge, numiți lamprede (n.r. chișcar), potrivit Live Science.

Peștii fără maxilare, care sug sânge, supranumiți „peștii vampiri”, ne-ar putea ajuta să înțelegem cum au evoluat oamenii și toate celelalte vertebrate, spun oamenii de știință.

Conform unui nou studiu, publicat pe 26 iulie în revista Nature Ecology and Evolution, chișcarii - remarcabili prin lipsa maxilarului și aspectul lor general terifiant - au o populație celulară care a fost esențială pentru originea vertebratelor.

Descendența vertebratelor, inclusiv a oamenilor, merge înapoi în timp până la peștii străvechi care au trăit acum peste 400 de milioane de ani, în perioada devoniană (acum 419 milioane - 359 milioane de ani). În acea perioadă, peștii fără maxilare umpleau mările, în timp ce vertebratele cu maxilare erau rare. Astăzi, situația este inversă. 

„Lampredele pot deține cheia pentru a înțelege de unde venim”

Lampredele și balenele sunt singurele grupuri supraviețuitoare ale vertebratelor fără maxilare care au dominat cândva. Acestea sunt printre cele mai primitive vertebrate vii, astfel încât studierea genelor lor poate ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine evoluția vertebratelor timpurii. 

„Lampredele pot deține cheia pentru a înțelege de unde venim”, a declarat autorul studiului Carole LaBonne, profesor de bioștiințe moleculare la Universitatea Northwestern din Illinois. „În biologia evolutivă, dacă vrei să înțelegi de unde provine o caracteristică, nu te poți uita înainte la vertebratele mai complexe care au evoluat independent timp de 500 de milioane de ani. Trebuie să te uiți în urmă, la cea mai primitivă versiune a tipului de animal pe care îl studiezi, ceea ce ne duce înapoi la ultimele exemple vii de vertebrate fără maxilar.”

LaBonne și colegii săi au comparat genele peștilor cu un grup de broaște acvatice cu maxilare, denumite Xenopus. Aceștia au analizat în special genele care reglează o populație de celule stem numită creastă neurală, care se găsește numai la vertebrate și a contribuit la evoluția vertebratelor, conform studiului.  

„Aceste celule stem sunt esențiale pentru planul corpului vertebratelor, deoarece contribuie la diverse tipuri de celule, țesuturi și structuri care au fost esențiale pentru originea și diversificarea vertebratelor”, au scris cercetătorii în studiu.

Echipa a descoperit o rețea genică similară la ambele animale - cu excepția unei diferențe majore. O genă de reglare a celulelor stem numită pou5 nu a fost exprimată în celulele crestei neurale ale lampredelor, ceea ce ar fi putut limita capacitatea acestor celule de a crea capul și maxilarul, conform declarației. Acest lucru ar putea explica de ce lampredele nu au maxilar.