Plenul Camerei Deputaţilor a votat marţi, 16 noiembrie, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Așa numita „Ordonanță a interceptărilor”, a fost inițiată în mandatul de ministru al Justiției de către Raluca Prună, iscând numeroase controverse cu privire la modul în care SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale.
Proiectul de lege, adoptat cu 283 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” şi 10 abţineri, are ca obiect reglementarea unor măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, prin intervenţii legislative asupra acelor normative incidente în această materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, prin Decizia nr.51/2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.
Condițiile în care SRI poate face acte de urmărire penală
Potrivit proiectului, SRI poate să facă acte de cercetare penală doar în condiţii speciale, în cazuri cu suspiciuni de trădare, spionaj sau terorism.
Ordonanţa 6/2016 prevede că „organele Serviciului Român de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.
Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penală.
Relația dintre procurori și serviciile secrete
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.
În plus, organele de poliţie judiciară îşi desfaşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de îndată, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informatiile, neprelucrate, detinute în legatură cu savârşirea infracţiunilor.